NEGHIOBÍE, neghiobii, s. f. Calitatea de a fi neghiob; faptă sau vorbă prostească, de neghiob; prostie, nerozie. ♦ (Fam.) Lucrare lipsită de orice merit, stupidă, banală. – Neghiob + suf. -ie.

NEGHIOBÍE, neghiobii, s. f. Calitatea de a fi neghiob; faptă sau vorbă prostească, de neghiob; prostie, nerozie. ♦ (Fam.) Lucrare lipsită de orice merit, stupidă, banală. – Neghiob + suf. -ie.

NEGHIOBÍE, neghiobii, s. f. Faptă sau vorbă prostească, nelalocul ei; prostie, nerozie. Fata îl aștepta cu ochii trași, se însenina la cea dintîi neghiobie rostită de el. C. PETRESCU, S. 118. Lui Pepelea nu-i prea plăcea să-l povățuiască alții, ori să-l mustre pentru neghiobiile lui. SBIERA, P. 3. Ai trecut, nefericitule, în valea plîngerii! îi ziseră ele cu totul speriate. – Am trecut, dragele mele, fără ca să fi voit să fac astă neghiobie. ISPIRESCU, L. 8.

neghiobíe s. f., art. neghiobía, g.-d. art. neghiobíei; pl. neghiobíi, art. neghiobíile

neghiobíe s. f., art. neghiobía, g.-d. art. neghiobíei; pl. neghiobíi, art. neghiobíile

NEGHIOBÍE s. 1. v. prostie. 2. dobitocie, imbecilitate, nerozie, prosteală, prostie, tâmpenie, (înv.) prostime. (A dat dovadă de o mare ~.) 3. gogomănie, nătângie, nerozie, nesocotință, prostie, stupiditate, (rar) netoție, (înv. și reg.) nătărăie. (Mare ~ a spus.) 4. dobitocie, idioțenie, idioție, imbecilitate, inepție, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tâmpenie, (înv.) prostăticie. (Ce e ~ asta?)

NEGHIOBÍE ~i f. Faptă sau vorbă de neghiob; nerozie. /neghiob + suf. ~ie

neghiobie f. 1. caracterul celui neghiob; 2. vorbă sau faptă neghioabă.

neghĭobíe f. Defectu de a fi neghĭob, prostie, stupiditate. Purtare de neghĭob.

NEGHIOBIE s. 1. nătîngie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, (rar) nătîngeală, netoție, tonție, (franțuzism rar) sotiză, (înv. și reg.) nătărăie, (înv.) nărozenie, (fam.) zevzecie. (E de-o ~ proverbială.) 2. dobitocie, imbecilitate, nerozie, prosteală, prostie, tîmpenie, (înv.) prostime. (A dat dovadă de o mare ~.) 3. gogomănie, nătîngie, nerozie, nesocotință, prostie, stupiditate, (rar) netoție, (înv. și reg.) nătărăie. (Mare ~ a spus.) 4. dobitocie, idioțenie, idioție, imbecilitate, inepție, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tîmpenie, (înv.) prostăticie. (Ce e ~ asta?)