nedumerire definitie

2 intrări

22 definiții pentru nedumerire

NEDUMERÍ, nedumeresc, vb. IV. Tranz. A face să fie nedumerit, să nu înțeleagă ceva, a pune pe cineva în încurcătură; a mira. [Var.: nedumirí vb. IV] – Din nedumerit (derivat regresiv).
NEDUMERÍRE, nedumeriri, s. f. Starea celui nedumerit; mirare; încurcătură. – Pref. ne- + dumerire.
NEDUMIRÍ vb. IV nedumeri.
NEDUMERÍ, nedumeresc, vb. IV. Tranz. A face să fie nedumerit, să nu înțeleagă ceva, a pune pe cineva în încurcătură; a mira. [Var.: nedumirí vb. IV] – Din nedumerit (derivat regresiv).
NEDUMERÍRE, nedumeriri, s. f. Starea celui nedumerit; mirare; încurcătură. – Ne- + dumerire.
NEDUMIRÍ vb. IV v. nedumeri.
NEDUMERÍ, nedumeresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pune (pe cineva) în nedumerire; a uimi. Compatriotul acela de sus, de la camera 53 a hotelului «Molière», îl nedumerea cu totul. C. PETRESCU, A. 317.
NEDUMERÍRE, nedumeriri, s. f. Uimire, nelămurire, mirare. Mi-a căzut, tremurînd, cu capul pe umărul meu drept... Nu plîngeam nici unul... Eram ca într-o nedumerire năprasnică. SADOVEANU, O. VIII 24. Mama, surorile, toți cei de față erau surprinși pînă la nedumerire de noua interpretare. CAMIL PETRESCU, U. N. 35.
nedumerí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedumerésc, imperf. 3 sg. nedumereá; conj. prez. 3 să nedumereáscă
nedumeríre s. f., g.-d. art. nedumerírii; pl. nedumeríri
nedumerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nedumerésc, imperf. 3 sg. nedumereá; conj. prez. 3 sg. și pl. nedumereáscă
nedumeríre s. f., g.-d. art. nedumerírii, pl. nedumeríri
NEDUMERÍ vb. v. mira.
NEDUMERÍ vb. v. codi, ezita, pregeta, șovăi.
NEDUMERÍRE s. 1. v. mirare. 2. v. nelămurire. 3. v. dezorientare.
A nedumeri ≠ a dumeri
A NEDUMERÍ ~ésc tranz. (persoane) A pune în încurcătură, trezind mirare. /Din nedumerit
nedumerire f. nesiguranță.
nedumeríre f. Lipsă de dumerire, nepricepere a unuĭ lucru.
NEDUMERI vb. a (se) mira, (înv.) a (se) ciudi, a (se) divi, a (se) scăndălisi. (Mă ~ ce-mi spui; să nu te ~ dacă...)
nedumeri vb. v. CODI. EZITA. PREGETA. ȘOVĂI.
NEDUMERIRE s. 1. mirare. (L-a cuprins ~.) 2. nelămurire. (Are o mică ~.) 3. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, perplexitate, zăpăceală, (livr.) deconcertare. (Stare de ~.)

nedumerire dex

Intrare: nedumeri
nedumiri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
nedumeri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: nedumerire
nedumerire substantiv feminin