necurățire definitie

3 definiții pentru necurățire

NECURĂȚÍRE s. v. abjecție, fărădelege, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie.
necurățí, necurățésc, vb. IV 1. (înv.) a se abate de la preceptele bisericii, a păcătui. 2. (refl.; reg.; despre copii) a-și face necesitățile (pe el); a se murdări.
necurățire s. v. ABJECȚIE. FĂRĂDELEGE. INFAMIE. JOSNICIE. MIȘELIE. MÎRȘĂVIE. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NETREBNICIE. TICĂLOȘIE.

necurățire dex

Intrare: necurățire
necurățire
Intrare: necurăți
necurăți verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a