necumpătat definitie

9 definiții pentru necumpătat

NECUMPĂTÁT, -Ă, necumpătați, -te, adj. Lipsit de cumpătare; nechibzuit. – Pref. ne- + cumpătat.
NECUMPĂTÁT, -Ă, necumpătați, -te, adj. Lipsit de cumpătare; nechibzuit. – Ne- + cumpătat.
NECUMPĂTÁT, -Ă, necumpătați, -te, adj. Fără cumpăt, lipsit de cumpătare, nechibzuit. Asculta și el la vorbele lor cele nesărate și necumpătate. ISPIRESCU, L. 247.
necumpătát adj. m., pl. necumpătáți; f. necumpătátă, pl. necumpătáte
necumpătát adj. m., pl. necumpătáți; f. sg. necumpătátă, pl. necumpătáte
NECUMPĂTÁT adj. v. nebunesc.
necumpătat a. fără cumpăt.
necumpătát, -ă adj. Fără cumpătare.
NECUMPĂTAT adj. nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, nesăbuit, nesocotit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (O faptă ~.)

necumpătat dex

Intrare: necumpătat
necumpătat adjectiv