necugetat definitie

9 definiții pentru necugetat

NECUGETÁT, -Ă, necugetați, -te, adj. Care nu este chibzuit, socotit (în acțiunile sale); nechibzuit, nesocotit. ♦ (Adverbial) Fără a cugeta, fără a chibzui; în mod ușuratic. – Pref. ne- + cugetat.
NECUGETÁT, -Ă, necugetați, -te, adj. Care nu este chibzuit, socotit (în acțiunile sale); nechibzuit, nesocotit. ♦ (Adverbial) Fără a cugeta, fără a chibzui; în mod ușuratic. – Ne- + cugetat.
NECUGETÁT, -Ă, necugetați, -te, adj. Lipsit de cugetare, nechibzuit, nesocotit. V. imprudent. Vorbă necugetată. ◊ (Adverbial) De fapt, nu plecase atît de necugetat în aventură. C. PETRESCU, C. V. 30.
necugetát adj. m., pl. necugetáți; f. necugetátă, pl. necugetáte
necugetát adj. m., pl. necugetáți; f. sg. necugetátă, pl. necugetáte
NECUGETÁT adj., adv. 1. adj. v. imprudent. 2. adv. v. prostește. 3. adj. v. nebunesc.
NECUGETÁT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la cugetat) (despre acțiuni, fapte) Care este săvârșit fără a cugeta; necumpănit. /ne- + cugetat
necugetát, -ă adj. Nesocotit, nechibzuit.
NECUGETAT adj. 1. imprudent, nechibzuit, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Om ~.) 2. nebun, nebunesc, nechibzuit, necumpănit, necumpătat, nesăbuit, nesocotit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Faptă ~.)

necugetat dex

Intrare: necugetat
necugetat adjectiv