Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru necroza

NECROZ├ü, pers. 3 necrozeaz─â, vb. I. Refl. (Despre ╚Ťesuturi sau organe) A suferi, a fi atins de necroz─â. ÔÇô Din fr. n├ęcroser.
NECR├ôZ─é, necroze, s. f. Moarte a unor ╚Ťesuturi sau organe vii ale plantelor sau ale animalelor, provocat─â de ├«ntreruperea circula╚Ťiei sangvine, de infec╚Ťii, arsuri etc. ÔÇô Din fr. n├ęcrose.
NECROZ├ü, pers. 3 necrozeaz─â, vb. I. Refl. (Despre ╚Ťesuturi sau organe) A suferi, a fi atins de necroz─â. ÔÇô Din fr. n├ęcroser.
NECR├ôZ─é, necroze, s. f. Distrugere a unor ╚Ťesuturi sau organe vii ale plantelor sau ale animalelor, provocat─â de ├«ntreruperea circula╚Ťiei sangvine, de infec╚Ťii, arsuri etc. ÔÇô Din fr. n├ęcrose.
NECROZ├ü, pers. 3 necrozeaz─â, vb. I. Refl. (Med.; despre ╚Ťesuturi) A se altera ╚Öi a se distruge.
NECR├ôZ─é, necroze, s. f. (Med.) Mortificare a unor ╚Ťesuturi vii ale plantelor sau ale animalelor. Fenomenul de necroz─â se ├«nt├«lne╚Öte rar la plantele atacate de rugini. S─éVULESCU, M. U. I 96.
!necrozá (a se ~) (ne-cro-) vb. refl., ind. prez. 3 se necrozeáză
necr├│z─â (ne-cro-) s. f., g.-d. art. necr├│zei; pl. necr├│ze
necrozá vb. (sil, -cro-), ind. prez. 3 sg. necrozeáză
necr├│z─â s. f. (sil. -cro-), g.-d. art. necr├│zei; pl. necr├│ze
NECROZÁ vb. v. cangrena.
NECROZ├ü vb. I. refl. (Despre ╚Ťesuturi sau organe) A fi atins de necroz─â; a se distruge, a se cangrena. [P.i. 3 -zeaz─â. / < fr. n├ęcroser].
NECR├ôZ─é s.f. Alterare ╚Öi distrugere a unui ╚Ťesut ori organ viu, animal sau vegetal, ├«n urma ├«ntreruperii circula╚Ťiei sanguine, a unei infec╚Ťii, arsuri etc.; distrugere prin infec╚Ťie a unui ╚Ťesut viu; cangren─â. [< fr. n├ęcrose, cf. gr. nekrosis ÔÇô mortificare].
NECR(O)-, -NECR├ôZ─é elem. ÔÇ×moarteÔÇŁ, ÔÇ×necroz─â, putrefac╚ŤieÔÇŁ. (< fr. n├ęcr/o/-, -n├ęcrose, cf. gr. nekros)
NECROZ├ü vb. I. tr. a produce necroz─â. II. refl. (despre ╚Ťesuturi, organe) a fi atins de necroz─â. (< fr. n├ęcroser)
NECR├ôZ─é1 s. f. distrugere a celulelor unei por╚Ťiuni de ╚Ťesut ori organ viu. (< fr. n├ęcrose)
-NECRÓZĂ2 elem. necr(o)-.
A SE NECROZ├ü pers. 3 se ~e├íz─â intranz. (despre ╚Ťesuturi sau organe) A fi atacat de necroz─â; a se descompune; a putrezi. /<fr. n├ęcroser
NECR├ôZ─é ~e f. 1) Mortificare ├«ntr-un organism viu a unor celule, ╚Ťesuturi, organe sau p─âr╚Ťi ale acestora (ca urmare a unei infec╚Ťii, a unui traumatism, a unor tulbur─âri circulatorii etc.). 2) (la plante) Mortificare a unor ╚Ťesuturi datorit─â unor agen╚Ťi patogeni. /<fr. n├ęcrose
*necr├│z─â f., pl. e (vgr. nekr├│sis, d. nekr├│o, las mort, amor╚Ťesc). Med. Mortificare, gangrena unu─ş ╚Ťesut, moartea une─ş p─âr╚Ť─ş dintrÔÇÖun corp vi┼ş: necroz─â osoas─â.
NECROZA vb. (MED.) a se cangrena, a putrezi. (Un ╚Ťesut care s-a ~.)
-NECROZ─é ÔÇ×putrefac╚Ťie, mortificareÔÇŁ. ÔŚŐ gr. nekrosis ÔÇ×moarteÔÇŁ > fr. -n├ęcrose, engl. id., germ. -nekrose > rom. -necroz─â.

Necroza dex online | sinonim

Necroza definitie

Intrare: necroz─â (subst.)
necroz─â subst. substantiv feminin
  • silabisire: -cro-
Intrare: necroza
necroza verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -cro-
Intrare: necroz─â (suf.)
necroz─â suf.