neclătit definitie

7 definiții pentru neclătit

NECLĂTÍT, -Ă, neclătiți, -te, adj. 1. (Despre rufe, vase etc.) Care nu este clătit. 2. (Înv.) Neclintit. – Pref. ne- + clătit.
NECLĂTÍT, -Ă, neclătiți, -te, adj. (Înv.) Neclintit. – Ne- + clătit.
NECLĂTÍT, -Ă, neclătiți, -te, adj. (Învechit și arhaizant) Neclintit. Măria-sa veghează neclătit în hotărîrile sale. SADOVEANU, F. J. 343. O republică bine așezată, Pe temeiuri firești neclătite. BUDAI-DELEANU, Ț. 359.
neclătít (ne-clă-) adj. m., pl. neclătíți; f. neclătítă, pl. neclătíte
neclătít adj. m. (sil. -clă-), pl. neclătíți; f. sg. neclătítă, pl. neclătíte
NECLĂTÍT adj. v. fix, imobil, neclintit, nemișcat, stabil.
neclătit adj. v. FIX. IMOBIL. NECLINTIT. NEMIȘCAT. STABIL.

neclătit dex

Intrare: neclătit
neclătit adjectiv
  • silabisire: -clă-