NECIOPLÍT, -Ă, neciopliți, -te, adj. 1. Care nu este cioplit, netezit. 2. Fig. Lipsit de educație (și de cultură), cu apucături grosolane; grosolan, bădăran, nedelicat. ♦ Care arată, trădează grosolănie, bădărănie. – Pref. ne- + cioplit.

NECIOPLÍT, -Ă, neciopliți, -te, adj. 1. Care nu este cioplit, netezit. 2. Fig. Lipsit de educație (și de cultură), cu apucături grosolane; grosolan, bădăran, nedelicat. ♦ Care arată, trădează grosolănie, bădărănie. – Ne- + cioplit.

NECIOPLÍT, -Ă, neciopliți, -te, adj. 1. Care nu e cioplit, care nu e netezit la cioplitor, lucrat din topor. Venea [pe apă] o cutie mică și necioplită. ISPIRESCU, L. 349. ◊ Fig. Ce mișcări respingătoare! Ce obrazuri necioplite. HASDEU, R. V. 82. 2. Fig. (Despre oameni și purtările lor) Lipsit de educație; prost crescut, grosolan, nedelicat.

necioplít (-cio-plit) adj. m., pl. necioplíți; f. necioplítă, pl. necioplíte

necioplít adj. m. (sil. -cio-plit), pl. necioplíți; f. sg. necioplítă, pl. necioplíte

NECIOPLÍT adj. 1. v. brut. 2. v. butucănos.

NECIOPLÍT adj. v. bădărănesc, mahalagesc, mitocănesc, mârlănesc, mojicesc, țopesc, țopârlănesc.

NECIOPLÍT adj., s. v. bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar.

Necioplit ≠ binecrescut, cioplit, grațios

NECIOPLÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival (negativ de la cioplit) 1) Care nu este cioplit. 2) fig. Care nu are deprinderi de bună purtare. /ne- + cioplit

necioplit a. 1. nedat la rândea; 2. fig. grosolan.

necĭoplít, -ă adj. Care nu e cĭoplit, nu e netezit. Fig. Brut, grosolan, mojic: om necĭoplit.

necioplit adj. v. BĂDĂRĂNESC. MAHALAGESC. MITOCĂNESC. MÎRLĂNESC. MOJICESC. ȚOPESC. ȚOPÎRLĂNESC.

NECIOPLIT adj. 1. brut, grosolan, necizelat, nefinisat, neprelucrat, (reg.) lișteav. (Material ~.) 2. butucănos, grosolan, (reg.) butucos. (Un obiect ~.)

necioplit adj., s. v. BĂDĂRAN. GROSOLAN. MITOCAN. MÎRLAN. MÎRLĂNOI. MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NEPOLITICOS. ORDINAR. ȚĂRĂNOI. ȚOAPĂ. ȚOPÎRLAN. VULGAR.