Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru necinstitor
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. – Necinsti + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. – Necinsti + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Învechit) Care necinstește, dezonorant, infamant. E lucru foarte necinstitor și vătămător de a face o retragere în fața unui dușman numeros. BĂLCESCU, O. II 326.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
necinstitór (înv.) adj. m., pl. necinstitóri; f. sg. și pl. necinstitoáre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
necinstitór adj. m., pl. necinstitóri; f. sg. și pl. necinstitoáre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
NECINSTITÓR adj. v. compromițător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
necinstitor adj. v. COMPROMIȚĂTOR. DEGRADANT. DEZONORANT. INFAMANT. ÎNJOSITOR. NEDEMN. RUȘINOS.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Necinstitor dex online | sinonim
Necinstitor definitie
Intrare: necinstitor
necinstitor adjectiv
