7 definiții pentru necinstitor
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare,
adj. (
Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. –
Necinsti +
suf. -tor.
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare,
adj. (
Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. –
Necinsti +
suf. -tor.
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare,
adj. (Învechit) Care necinstește, dezonorant, infamant. E lucru foarte necinstitor și vătămător de a face o retragere în fața unui dușman numeros. BĂLCESCU, O. II 326.
necinstitór (
înv.)
adj. m.,
pl. necinstitóri;
f. sg. și
pl. necinstitoáre
necinstitór adj. m., pl. necinstitóri; f. sg. și pl. necinstitoáre NECINSTITÓR adj. v. compromițător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos. necinstitor adj. v. COMPROMIȚĂTOR. DEGRADANT. DEZONORANT. INFAMANT. ÎNJOSITOR. NEDEMN. RUȘINOS. Necinstitor dex online | sinonim
Necinstitor definitie