necinstitor definitie

7 definiții pentru necinstitor

NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. – Necinsti + suf. -tor.
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. – Necinsti + suf. -tor.
NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Învechit) Care necinstește, dezonorant, infamant. E lucru foarte necinstitor și vătămător de a face o retragere în fața unui dușman numeros. BĂLCESCU, O. II 326.
necinstitór (înv.) adj. m., pl. necinstitóri; f. sg. și pl. necinstitoáre
necinstitór adj. m., pl. necinstitóri; f. sg. și pl. necinstitoáre
NECINSTITÓR adj. v. compromițător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos.
necinstitor adj. v. COMPROMIȚĂTOR. DEGRADANT. DEZONORANT. INFAMANT. ÎNJOSITOR. NEDEMN. RUȘINOS.

necinstitor dex

Intrare: necinstitor
necinstitor adjectiv