nechibzuință definitie

10 definiții pentru nechibzuință

NECHIBZUÍNȚĂ, (2) nechibzuințe, s. f. 1. Lipsă de judecată, de cumpănire. 2. P. ext. faptă nesocotită, nesocotință, ușurință. – Pref. ne- + chibzuință.
NECHIBZUÍNȚĂ, nechibzuințe, s. f. Lipsă de judecată, de cumpănire; p. ext. faptă nesocotită, nesocotință, ușurință. – Ne- + chibzuință.
NECHIBZUÍNȚĂ s. f. Faptă nesocotită, nesocotință, ușurință.
nechibzuínță s. f., g.-d. art. nechibzuínței; (fapte) pl. nechibzuínțe
nechibzuínță s. f., g.-d. art. nechibzuínței; (fapte) pl. nechibzuínțe
NECHIBZUÍNȚĂ s. v. imprudență.
Nechibzuință ≠ chibzuință
NECHIBZUÍNȚĂ ~e f. (negativ de la chibzuință) Faptă nechibzuită; nesocotință. /ne- + chibzuință
nechibzuínță f., pl. e. Lipsă de chibzuință, ireflexiune.
NECHIBZUINȚĂ s. imprudență, necugetare, neprevedere, nesăbuință, nesăbuire, nesocotință. (A comite o ~.)

nechibzuință dex

Intrare: nechibzuință
nechibzuință substantiv feminin