Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru nechezat

NECHEZ├ü, pers. 3 necheaz─â, vb. I. Intranz. 1. (Despre cai; la pers. 3) A scoate strig─âte caracteristice speciei; a r├óncheza. 2. (Despre oameni; ir. sau depr.) A r├óde ├«ntr-un fel asem─ân─âtor cu nechezatul2. ÔÇô Cf. r├óncheza.
NECHEZ├üT1 adv. (Rar; ├«n expr.) A r├óde nechezat = a r├óde ├«ntr-un mod asem─ân─âtor cu nechezatul2. ÔÇô V. necheza.
NECHEZ├üT2, nechezaturi, s. n. Faptul de a necheza; strig─ât caracteristic al calului; nechez─âtur─â, nechez, nechezare. ÔÇô V. necheza.
NECHEZ├ü, pers. 3 necheaz─â, vb. I. Intranz. 1. (Despre cai; la pers. 3) A scoate strig─âte caracteristice speciei; a r├óncheza. 2. (Despre oameni; ir. sau depr.) A r├óde ├«ntr-un fel asem─ân─âtor cu nechezatul2. ÔÇô Cf. r├óncheza.
NECHEZ├üT1 adv. (Rar; ├«n expr.) A r├óde nechezat = a r├óde ├«ntr-un mod asem─ân─âtor cu nechezatul2. ÔÇô V. necheza.
NECHEZ├üT2, nechezaturi, s. n. Faptul de a necheza; strig─ât caracteristic al calului; nechez─âtur─â, nechez, nechezare. ÔÇô V. necheza.
NECHEZ├ü, nechez, vb. I. Intranz. (Despre cai) A scoate strig─âtul caracteristic; a r├«ncheza. Caii, am├«ndoi albi, nechezau f─âr─â ast├«mp─âr. SAHIA, N. 58. Murgul necheaz─â ├«ncet ╚Öi prinde a ron╚Ť─âi. P─éUN-PINCIO, P. 99. Murgu╚Öorul necheza, La fug─â se repezea, ╚śi fugea, m─âri, fugea. ALECSANDRI, O. 114. ÔŚŐ (Glume╚Ť; despre oameni) La cr─âciun nechezam ca m├«nzii, iar la boboteaz─â strigam chiraleisa, de clocotea satul. CREANG─é, A. 10.
NECHEZ├üT 1 adv. (Rar) ├Äntr -un mod asem─ân─âtor cu nechezatul calului. Dup─â ce-au r├«s am├«ndoi ÔÇô unul gros ╚Öi altul nechezat ÔÇô au stat o vreme a╚Öa. SADOVEANU, O. A. II 216.
NECHEZ├üT2, nechezaturi, s. n. Strig─âtul caracteristic calului; nechez, nechez─âtur─â, nechezare. Din desi╚Ö se auzi un nechezat de cal. SADOVEANU, O, VII 37. Furtuna ├«i aduse la ureche un nechezat de cal. GALACTION, O. I 49. Un sfor─âit puternic ╚Öi un nechezat ascu╚Ťit al Pisicu╚Ťii rupse firul melancolic al cuget─ârilor mele. HOGA╚ś, M. N. 166.
nechezá (a ~) vb., ind. prez. 3 necheáză
nechezát1 (rar) adv.
nechezát2 s. n., pl. nechezáturi
nechezá vb., ind. prez. 3 sg. necheáză
nechezát adv.
nechezát s. n., pl. nechezáturi
NECHEZÁ vb. v. râncheza.
NECHEZÁ vb. v. chicoti, forăi, fornăi, sforăi.
NECHEZÁT s. nechez, nechezare, nechezătură, rânchez, rânchezare, rânchezat, rânchezătură. (~ul calului.)
A NECHEZÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre cai) A scoate sunete, prelungi și răsunătoare, caracteristice speciei; a mihoti; a râncheza. 2) iron. (despre persoane) A râde într-un mod care amintește strigătul calului. /cf. râncheza
NECHEZÁT ~uri n. 1) v. A NECHEZA. 2) Strigăt caracteristic scos de cai; rânchezat. /v. a necheza
nechez├á v. a striga, vorbind de cai. [Cf. abru╚Ťez annichi├á, a necheza: onomatopee].
nech├ęz, a -z├í v. intr. (var. din r├«nchez. Cp. cu botez, cutez, retez). Mold. Trans. Strig, vorbind de ca─ş. ÔÇô ├Än Munt. vest. ninchez ╚Öi nichez (Isp. Basme, 77 ╚Öi 301). V. r├«nchez.
NECHEZA vb. a rîncheza, (reg.) a mihohoi, a mihoni, a mihoti, a străfiga. (Caii ~.)
necheza vb. v. CHICOTI. FOR─éI. FORN─éI. SFOR─éI.
NECHEZAT s. nechez, nechezare, nechezătură, rînchez, rînchezare, rînchezat, rînchezătură. (~ul calului.)

Nechezat dex online | sinonim

Nechezat definitie

Intrare: necheza
necheza verb grupa I conjugarea I
Intrare: nechezat (s.n.)
nechezat 1 s.n. substantiv neutru
Intrare: nechezat (adv.)
nechezat 2 adv.