necanonic definitie

2 definiții pentru necanonic

necanónic, -ă, necanonici, -ce adj., s. f. pl. 1. Care nu este canonic, care nu este conform cu canoanele. 2. S. f. pl. Cărți ale Vechiului Testament (sau adaosuri la unele cărți canonice) cu conținut religios și moral, acceptate în traducerea greacă a Septuagintei pe lângă cărțile canonice, din dorința evreilor alexandrini și a celor din diaspora de a avea într-o singură colecție cărțile lor sfinte. Sunt folosite ca paremii în cultul Bis. creștine, iar tradiția patristică le-a considerat „bune de citit”, sau anaghinoscomena. Se împart în istorice (Cartea lui Tobit, Cartea Iuditei, Cartea a treia a lui Ezra și cărțile Macabeilor), profetice (Cartea lui Baruh și Epistola lui Ieremia) și poetice (Înțelepciunea lui Solomon și Înțelepciunea lui Iisus, fiul lui Sirah). – Din ne- + canonic.
NECANÓNIC adj. v. LIBER2 (3). (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. [DEX ’98]

necanonic dex

Intrare: necanonic
necanonic