nebănuit definitie

8 definiții pentru nebănuit

NEBĂNUÍT, -Ă, nebănuiți, -te, adj. Care nu poate fi bănuit, presupus; neașteptat, neprevăzut; p. ext. foarte mare. – Pref. ne- + bănuit.
NEBĂNUÍT, -Ă, nebănuiți, -te, adj. Care nu poate fi bănuit, presupus; neașteptat, neprevăzut; p. ext. foarte mare. – Ne- + bănuit.
nebănuít adj. m., pl. nebănuíți; f. nebănuítă, pl. nebănuíte
nebănuít adj. m., pl. nebănuíți; f. sg. nebănuítă, pl. nebănuíte
NEBĂNUÍT adj. v. neașteptat.
Nebănuit ≠ bănuit, suspect, prepus
nebănuit a. care nu e sau nu poate fi bănuit.
NEBĂNUIT adj. imprevizibil, nescontat, surprinzător. (Roman cu un final ~.)

nebănuit dex

Intrare: nebănuit
nebănuit adjectiv