neîndurat definitie

11 definiții pentru neîndurat

NEÎNDURÁT, -Ă, neîndurați, -te, adj. Neîndurător. ◊ Loc. adj. De neîndurat = insuportabil. – Pref. ne- + îndurat.
NEÎNDURÁT, -Ă, neîndurați, -te, adj. (Rar) Neîndurător. ◊ Loc. adj. De neîndurat = insuportabil. – Ne- + îndurat.
NEÎNDURÁT, -Ă, neîndurați, -te, adj. Lipsit de îndurare, neîndurător, nemilos, crud. Om aspru și neîndurat care... cunoaște pe toți oamenii buni și mai ales pe cei răi. SLAVICI, N. II 55. ◊ Fig. O moarte nendurată a vrut a-l secera. MACEDONSKI, O. I 43. Unde ai judecătorii, Nendurații ochi de gheață. EMINESCU, O. I 226. ◊ Loc. adj. De neîndurat = foarte dureros, cumplit. Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rană... se lipește de ea de nu-l poți desface decît cu suferință de neîndurat. CAMIL PETRESCU, U. N. 18. – Scris și: nendurat.
neîndurát adj. m., pl. neînduráți; f. neîndurátă, pl. neînduráte
neîndurát adj. m., pl. neînduráți; f. sg. neîndurátă, pl. neînduráte
NEÎNDURÁT adj. v. crud, hain, implacabil, necruțător, neiertător, neînduplecat, neîndurător, nemilos, nemilostiv.
NEÎNDURÁT adj., adv. v. rău.
Neîndurat ≠ îngăduitor
neîndurat a. fără milă.
neîndurat adj. v. CRUD. HAIN. IMPLACABIL. NECRUȚĂTOR. NEIERTĂTOR. NEÎNDUPLECAT. NEÎNDURĂTOR. NEMILOS. NEMILOSTIV.
NEÎNDURAT adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.)

neîndurat dex

Intrare: neîndurat
neîndurat adjectiv