neîndurare definitie

11 definiții pentru neîndurare

NEÎNDURÁRE s. f. Lipsă de îndurare, de milă; cruzime, asprime. ◊ Loc. adv. Cu neîndurare = crud, aspru, fără milă. – Pref. ne- + îndurare.
NEÎNDURÁRE s. f. Lipsă de îndurare, de milă; cruzime, asprime. ◊ Loc. adv. Cu neîndurare = crud, aspru, fără milă. – Ne- + îndurare.
NEÎNDURÁRE s. f. Lipsă de îndurare, strășnicie, cruzime. Răsplătire vei lua La neîndurarea ta. CONACHI, P. 31. ◊ Loc. adv. Cu neîndurare = fără milă, fără îndurare. L-am contrazis cu neîndurare. GALACTION, O. I 103.
neînduráre s. f., g.-d. art. neîndurắrii
neînduráre s. f., g.-d. art. neîndurării
NEÎNDURÁRE s. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neomenie, v. răutate.
Neîndurare ≠ milostivire
neîndurare f. lipsă de îndurare.
neînduráre f. Lipsă de îndurare.
NEÎNDURARE s. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) cîinie, cîinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtării cuiva.)
NEÎNDURARE. Subst. Neîndurare, neînduplecare, înverșunare, neomenie, cruzime, cruzie (înv.), crîncenie (înv.), nemilă (rar), cîinie, cîinoșenie. Atrocitate, ferocitate, barbarie, brutalitate, violență, monstruozitate, bestialitate, sălbăticie, sadism. Răutate, ură, dușmănie. Pedeapsă, pedepsire, sancționare, sancțiune, condamnare, osîndă (pop.), osîndire (pop.), represalii, reprimare, represiune. Chinuire, chinuială (rar), caznă, maltratare, brutalizare, molestare, schingiuire, schingi (înv.), tortură, torturare. Răzbunare, revanșă, vendetă, talion. Tiran, despot (fig.), satrap (fig.), călău (fig.), gîde (pop.), gealat (peior.), cîine (fig.), barbar, brută, monstru (fig.), bestie (fig.), sadic. Adj. Neîndurător, neîndurat (rar), fără (de) milă, neînduplecat, necruțător, înverșunat, neomenesc, neomenos, neomenit (înv.), inuman, crunt, crud (fig.), sîngeros, sîngeratic (înv.), crîncen, crîncenit (rar), nemilos, nemilostiv, cîinesc (fig.), cîinos, încîinit (rar); atroce, feroce, cumplit, înfiorător, îngrozitor, fioros, groaznic, barbar, brutal, violent, monstruos, bestial, sălbatic, sadic. Rău, plin de răutate, înrăit; dușmănos, dușmănesc (înv.), vrăjmășesc, vrăjmășos (rar), pătimaș, pizmaș (pop.), pizmăreț (rar), pizmuitor, ranchiunos. Pedepsitor (rar), osînditor (rar). Chinuitor. Răzbunător, revanșard, vindicativ (livr.). Tiran, tiranic, tiranicesc (înv.), tirănesc (înv.), despotic. Vb. A fi neîndurător, a fi crud. A se înverșuna, a se înrăi, a se încîina (rar). A se purta fără milă (cu cineva), a-și face osînda cu cineva. A urî, a dușmăni, a vrăjmăși, a pizmui. A pedepsi, a sancționa, a condamna, a osîndi (pop.), a reprima. A chinui, a maltrata, a brutaliza, a molesta (livr.), a schingiui. A se răzbuna, a vărsa sînge. Adv. Fără (de) milă, cu cruzime, (în mod) barbar, cu brutalitate. V. asuprire, batjocură, bătaie, constrîngere, dușmănie, neomenie, omor, pedeapsă, răutate, severitate.

neîndurare dex

Intrare: neîndurare
neîndurare substantiv feminin