neîndurător definitie

9 definiții pentru neîndurător

NEÎNDURĂTÓR, -OÁRE, neîndurători, -oare, adj. Care nu iartă; fără milă; nemilos, necruțător, neîndurat. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Pref. ne- + îndurător.
NEÎNDURĂTÓR, -OÁRE, neîndurători, -oare, adj. Care nu iartă; fără milă; nemilos, necruțător, neîndurat. ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne- + îndurător.
NEÎNDURĂTÓR, -OÁRE, neîndurători, -oare, adj. Care nu se milostivește, nu iartă; nemilos. ♦ (Adverbial; legat de un adj. prin prep. «de», dă acestuia o valoare de superlativ) Foarte, prea. Am căutat să vedem cît mai multe teatre... dar timpul, neîndurător de scurt, nu ne-a dat răgaz. STANCU, U.R.S.S. 78.
neîndurătór adj. m., pl. neîndurătóri; f. sg. și pl. neîndurătoáre
neîndurătór adj. m., pl. neîndurătóri; f. sg. și pl. neîndurătoáre
NEÎNDURĂTÓR adj., adv. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. neîngăduitor. 3. adj. v. crud.
neîndurător a. nemilostiv.
neîndurătór, -oáre adj. Care nu se îndură, nemilos.
NEÎNDURĂTOR adj., adv. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.) 2. adj. intolerant, necruțător, neiertător, neîngăduitor, nemilos, netolerant, (înv.) nesuferitor. (Om ~ cu cei răi.) 3. adj. crud, hain, implacabil, necruțător, neiertător, neînduplecat, nemilos, nemilostiv, (livr.) inexorabil, (rar) neîndurat, nemiluit, (înv.) nemilostivitor, nemilostivnic, (fig.) vitreg. (Soartă ~ a cuiva.)

neîndurător dex

Intrare: neîndurător
neîndurător adjectiv