neîndestulător definitie

7 definiții pentru neîndestulător

NEÎNDESTULĂTÓR, -OĂRE, neîndestulători, -oare, adj. Care nu este în cantitate suficientă, care nu îndestulează. – Pref. ne- + îndestulător.
NEÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, neîndestulători, -oare, adj. Care nu este în cantitate suficientă, care nu îndestulează. – Ne- + îndestulător.
neîndestulătór adj. m., pl. neîndestulătóri; f. sg. și pl. neîndestulătoáre
neîndestulătór adj. m., pl. neîndestulătóri; f. sg. și pl. neîndestulătoáre
NEÎNDESTULĂTÓR adj. 1. v. insuficient. 2. insuficient, nesatisfăcător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.)
neîndestulătór, -oáre adj. Care nu îndestulează, insuficient.
NEÎNDESTULĂTOR adj. 1. insuficient, nesatisfăcător, redus. (Cantitate ~.) 2. insuficient, nesatisfăcător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.)

neîndestulător dex

Intrare: neîndestulător
neîndestulător adjectiv