NEÎNDEMẤNĂ s. f. (Înv.) Situație grea, împrejurare nefavorabilă. – Pref. ne- + îndemână.

NEÎNDEMẤNĂ s. f. (Înv.) Situație grea, împrejurare nefavorabilă. – Ne- + îndemână.

NEÎNDEMÎ́NĂ s. f. (Învechit) Situație nefavorabilă, stare rea; ananghie. ◊ Expr. A fi la neîndemînă = a se afla într-o situație critică, a fi la strîmtoare. Mai lesne tu găsi-vei un vultur mort ce zboară... Decît, atunci cînd țara e la neîndemînă, O lipsă de-ndrăzneală în inima romînă. ALECSANDRI, T. II 73.

neîndemấnă (înv.) s. f.

neîndemână s. f.

neîndemấnă s.f. (înv. și reg.) 1. situație grea, împrejurare nefavorabilă. 2. suferință fizică, rău fizic. 3. lipsă de comoditate, de condiții prielnice; incomoditate.

neîndemână f. încurcătură: când țara e la neîndemână AL.

neîndemî́nă f. fără pl. (d. îndemînă). Rar. Strîmtorare, încurcătură, situațiunea grea.