NEÎNCEPÚT, -Ă, neîncepuți, -te, adj. Care nu este (încă) început, folosit ◊ Apă neîncepută = apă luată din fântână sau de la izvor dimineața, înainte de a mai fi luat și alții în ziua aceea, căreia în descântece i se atribuie puteri miraculoase. – Pref. ne- + început.

NEÎNCEPÚT, -Ă, neîncepuți, -te, adj. Care nu este (încă) început, folosit. ◊ Apă neîncepută = apă luată din fântână sau de la izvor dimineața, înainte de a mai fi luat și alții în ziua aceea, căreia în descântece i se atribuie puteri miraculoase. – Ne- + început.

NEÎNCEPÚT, -Ă, neîncepuți, -te, adj. Care nu e început, din care nu s-a luat încă nimic; care nu a fost (încă) folosit, intact. V. întreg. Port bogății amestecate-n lut, Neîncepute încă zăcăminte. D. BOTEZ, F. S. 16. ◊ Apă neîncepută = apă scoasă dis-de-dimineață din fîntînă (înainte de a mai fi scos alții în ziua aceea), căreia i se atribuie, în basme, în povestiri, puteri miraculoase. Pe acea măsuță aburea o oală nouă de lut, cu apă neîncepută, atunci fiartă. SADOVEANU, N. P. 46. Să mă spele în toate zilele cu apă neîncepută. ISPIRESCU, L. 15.

neîncepút adj. m., pl. neîncepúți; f. neîncepútă, pl. neîncepúte

neîncepút adj. m., pl. neîncepúți; f. sg. neîncepútă, pl. neîncepúte

NEÎNCEPÚT adj. 1. v. plin. 2. intact, întreg, neatins, (glumeț fig.) virgin. (Pachetul de țigări a rămas ~.)

NEÎNCEPÚT ~tă (~ți, ~țe) (negativ de la început): Apă ~tă apă din fântână sau de la izvor, luată dis-de-dimineață înaintea altora, căreia superstițioșii îi atribuie o putere supranaturală. /ne- + început

neînceput a. neatins: apă neîncepută (v. apă).

neîncepút, -ă adj. Care n’a fost încă început, neîntrebuințat: apă neîncepută.

NEÎNCEPUT adj. 1. întreg, plin. (Un pahar ~ cu apă.) 2. intact, întreg, neatins, (glumeț fig.) virgin. (Pachetul de țigări a rămas ~.)

neînceput, -ă, neîncepuți, -te adj. virgin, neprihănit, imaculat.