Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru naviga╚Ťie

NAVIG├ü╚ÜIE, naviga╚Ťii, s. f. 1. Faptul de a naviga; drum parcurs de un vehicul maritim, fluvial, aerian sau spa╚Ťial; c─âl─âtorie f─âcut─â cu o nav─â. 2. ╚śtiin╚Ťa ╚Öi tehnica de a conduce o nav─â sau o aeronav─â. 3. Transport organizat de m─ârfuri sau de persoane cu o nav─â sau o aeronav─â. ÔÇô Din fr. navigation, lat. navigatio, it. navigazione.
NAVIG├ü╚ÜIE, naviga╚Ťii, s. f. 1. Faptul de a naviga; drum parcurs de un vehicul maritim, fluvial, aerian sau spa╚Ťial (1) pe ap─â, c─âl─âtorie facut─â cu o nav─â. 2. ╚śtiin╚Ťa ╚Öi tehnica de a conduce o nav─â sau o aeronav─â. 3. Transport organizat de m─ârfuri sau de persoane cu o nav─â sau o aeronav─â. ÔÇô Din fr. navigation, lat. navigatio, it. navigazione.
NAVIG├ü╚ÜIE s. f. Faptul de a naviga; ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi tehnica de a conduce o nav─â c─âtre un punct dat, pe un drum precis ╚Öi dinainte stabilit; ramur─â a transporturilor ╚Öi comunica╚Ťiilor, pe ap─â ╚Öi ├«n aer. Naviga╚Ťie fluvial─â. Naviga╚Ťie maritim─â. Naviga╚Ťie aerian─â. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) naviga╚Ťi├║ne (GHICA, S. 250) s. f.
navig├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. navig├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. navig├í╚Ťiei; pl. navig├í╚Ťii, art. navig├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
navig├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. navig├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. navig├í╚Ťiei; pl. navig├í╚Ťii, art. navig├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
NAVIGÁȚIE s. 1. v. nautică. 2. (MAR.) plutire. (În timpul ~ pe mare.) 3. (AV.) zbor. (~ pe ruta Roma-Paris.)
NAVIG├ü╚ÜIE s.f. Faptul de a naviga, navigare; arta ╚Öi tehnica de a conduce o nav─â sau o aeronav─â; ramur─â a transporturilor ╚Öi a comunica╚Ťiilor pe ap─â ╚Öi ├«n aer. [Gen. -iei, var. naviga╚Ťiune s.f. / cf. it. navigazione, lat. navigatio].
NAVIG├ü╚ÜIE s. f. 1. conducere a unei (aero)nave; navigare. 2. ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi tehnica de a conduce o (aero)nav─â; nautic─â. 3. ramur─â a transporturilor ╚Öi a comunica╚Ťiilor pe ap─â ╚Öi ├«n aer. (< fr. navigation, lat. navigatio)
NAVIG├ü╚ÜIE ~i f. 1) v. A NAVIGA. 2) Transport efectuat cu nave sau cu aeronave. ~ maritim─â. ~ aerian─â. 3) ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul conducerii navelor. /<fr. navigation, lat. navigatio, ~onis, it. navigazione
naviga╚Ťi(un)e f. 1. ac╚Ťiunea de a naviga: naviga╚Ťiune maritim─â, fluvial─â; 2. arta, meseria navigatorului.
* naviga╚Ťi├║ne f. (lat. navig├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea sa┼ş arta de a naviga: naviga╚Ťiune fluvial─â, maritim─â, submarin─â, aerian─â. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie. Originea naviga╚Ťiuni─ş se perde ├«n noaptea timpurilor, ╚Öi istoria progresulu─ş e─ş e tot una cu a civiliza╚Ťiuni─ş. Din epoca cea ma─ş dep─ârtat─â se g─âse╚Öte trunchiu de copac scobit, de care se servesc chear az─ş indigeni─ş din Oceania. Istoria naviga╚Ťiuni─ş cuprinde do┼ş─â era distincte, dintre care prima str─âbate toat─â antichitatea ╚Öi se perde ├«n timpurile de barbarie care a┼ş urmat imperiu roman. Lipsi╚Ť─ş de busol─â, navigatori─ş de atunc─ş se dep─ârta┼ş rar de coaste. Cea ma─ş mare c─âl─âtorie pe care o aminte╚Öte istoria e cea pe care a┼ş ├«n prejuru Africi─ş, din ordinu regelu─ş Egiptulu─ş Necao II, cor─âbiile feniciene. La ├«nceputu secululu─ş 14 dup─â Hristos, inven╚Ťiunea busole─ş, care permise ├«n fine navigatorilor s─â str─âbat─â oceanu, ├«nseamn─â a do┼şa er─â a naviga╚Ťiuni─ş. La 1492, Hristofor Columb descoperi America; la 1498, Vasco de Gama trecu Capu Bune─ş Speran╚Ťe, ╚Öi, la 1419, Magellan f─âcu prima c─âl─âtorie ├«n prejuru lumi─ş. ├Äntrebuin╚Ťarea aburulu─ş la naviga╚Ťiune, suprim├«nd p├«nza ╚Öi permi╚Ť├«nd a ├«nfrunta inconstan╚Ťa v├«nturilor, a dar na╚Ötere une─ş no─ş dezvolt─âr─ş a naviga╚Ťiuni─ş. V. marin─â.
NAVIGAȚIE s. (MAR.) 1. nautică, (înv.) corăbierie. (A studia ~.) 2. plutire. (În timpul ~.)
METOD─é DE NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é mod teoretic recomandat de asigurare a deplas─ârii ├«n zbor. Cele mai importante metode de naviga╚Ťie aerian─â sunt: metoda naviga╚Ťiei observate (cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou─â sau mai multe puncte, precum ╚Öi aflarea pozi╚Ťiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o hart─â, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop, oferind avantajul siguran╚Ťei pozi╚Ťiei aeronavei prin identificarea reperelor), metoda naviga╚Ťiei estimate (ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian stabilit ├«ntre dou─â sau mai multe puncte ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei aeronavei cu ajutorul indica╚Ťiilor instrumentelor de ord ╚Öi a calcului, f─âr─â a se face referire la reperele de pe sol), metoda naviga╚Ťiei radioelectrice (utilizeaz─â posibilit─â╚Ťile electronicii pentru determinarea elementelor necesare deplas─ârii pe un traiect aerian, put├ónd fi ÔÇ×de bordÔÇŁ ÔÇô c├ónd elementele se determin─â cu ajutorul mijloacelor aflate la bordul areonavei, sau ÔÇ×de solÔÇŁ ÔÇô dac─â elementele se determin─â cu ajutorul mijloacelor aflate la sol), metoda naviga╚Ťiei astronomice (ansamblul procedurilor care asigur─â determinarea pozi╚Ťiei aeronavei ╚Öi urm─âre╚Öte un traiect determinat, prin observarea a╚Ötrilor cere╚Öti cu ajutorul unor instrumente specializate ├«n acest scop), metoda naviga╚Ťiei iner╚Ťiale (permite determinarea pozi╚Ťiei aeronavei ╚Öi urm─ârirea unui traiect stabilit prin dou─â sau mai multe puncte exprimate ├«n coordonate geografice, pe baza informa╚Ťiilor dob├óndite de for╚Ťele de accelera╚Ťie care ac╚Ťioneaz─â asupra celor trei axe ale avionului), metoda naviga╚Ťiei izobarice (utilizat─â ├«n zborurile la mare ├«n─âl╚Ťime deasupra oceanelor ╚Öi permite controlul aeronavei ├«n direc╚Ťie prin determinarea derivei acesteia ╚Öi deci a drumului real urmat din ├«n─âl╚Ťimea citit─â la altimetrul barometric ╚Öi radioaltimetru). Precizia cea mai mare ├«n realizarea zborului o prezint─â naviga╚Ťia iner╚Ťial─â, c├ót ╚Öi cea radioelectric─â.
MIJLOC DE NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é aparat care asigur─â elementele necesare aplic─ârii unei metode de naviga╚Ťie aerian─â. Mijloacele de naviga╚Ťie aerian─â se pot clasifica astfel: mijloace generale sau geometrice (se bazeaz─â pe m─âsurarea diferi╚Ťilor parametri ce depind de forma, dimensiunile ╚Öi propriet─â╚Ťile solului, din aceast─â categore f─âc├ónd parte: compasele magnetice obi╚Önuite, girocompasele, sistemele direc╚Ťionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul─â aneroid─â, termometrele aerului exterior, indicatorii de naviga╚Ťie, sistemele iner╚Ťiale, cronometrele etc.), mijloace de radionaviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principii electronice, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: radiogoniometrele, radiofarurile, echipamentele de m─âsurare a distan╚Ťei aeronavei etc.), mijloace astronomice de naviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principiul m─âsur─ârii parametrilor deplas─ârii a╚Ötrilor pe bolta cereasc─â, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: astrocompasul, astrosextantul etc.) ╚Öi mijloace luminoase de naviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principiul utiliz─ârii energiei luminoase pentru orientare, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: balizajul luminos al pistei de aterizare, farurile de aerodrom ╚Öi dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a pozi╚Ťiei aeronavei).
NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul metodelor ╚Öi practicilor cele mai eficiente de asigurare a deplas─ârii aeronavelor ├«n spa╚Ťiul aerian ├«n deplin─â siguran╚Ť─â a zborului. Dup─â procedeele utilizate pentru a determina pozi╚Ťia aeronavei ╚Öi pentru orientarea acesteia pe traseu, se deosebesc: naviga╚Ťia observat─â (conducere dup─â repere observate cu ochiul liber ╚Öi confruntate cu harta sau recunoscute din memorie; ├«n caz de vizibilitate redus─â sau nul─â, este utilizat─â tot mai rar), naviga╚Ťia astronomic─â (utilizeaz─â determin─âri ├«n raport cu pozi╚Ťia unor a╚Ötri), naviga╚Ťia estimat─â (pozi╚Ťia navei este determinat─â ├«n func╚Ťie de distan╚Ťa parcurs─â, folosind doar instrumentele de bord), naviga╚Ťia radio (utilizeaz─â procedee de determinare a pozi╚Ťiei aeronavei bazate pe recep╚Ťionarea a dou─â semnale radio emise de dou─â sta╚Ťiuni ale c─âror pozi╚Ťie pe hart─â este cunoscut─â, disting├óndu-se moduri de naviga╚Ťie prin radioloca╚Ťie, radioelectric─â sau radioelectronic─â, radiomagnetic─â sau radiogoniometric─â).
ACTUL DE NAVIGA╚ÜIE DIN 1651, lege care permitea intrarea ├«n Anglia a m─ârfurilor din colonii numai pe vase engleze, iar a celor europene numai pe vase engleze sau apar╚Ťin├«nd ╚Ť─ârilor de unde proveneau m─ârfurile. A stimulat dezvoltarea flotei Angliei ╚Öi a subminat puterea maritim─â a Republicilor Provinciilor Unite (viitoarea Oland─â).
NAVIG├ü╚ÜIE (< fr., it., lat.) s. f. 1. Faptul de a naviga; drum parcurs de un vehicul maritim, fluvial, aerian sau spa╚Ťial, c─âl─âtorie f─âcut─â cu o nav─â. ÔÖŽ Transport organizat de m─ârfuri sau de persoane, pe un itinerar determinat, cu o nav─â (1). ÔÖŽ C─âl─âtorie sau transport cu o aeronav─â. 2. ╚śtiin╚Ťa ╚Öi tehnica conducerii unei nave sau aeronave, av├ónd ca obiect stabilirea drumului ce trebuie s─â-l parcurg─â ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei ├«n mers. ÔŚŐ N. maritim─â = ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi tehnica de a conduce o nav─â pe mare ╚Ö ide a-i stabili pozi╚Ťia la un moment dat. Pentru stabilirea acestei pozi╚Ťii se pot folosi mai multe procedee din care rezult─â felul naviga╚Ťiei; astfel de deosebesc: n. astronomic─â, n. costier─â, n. cu sond─â meteorologic─â etc. ÔÖŽ N. aerian─â = ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi tehnica de a conduce o aeronav─â, cu referire la alegerea drumului de parcurs ╚Öi la stabilirea, ├«n momentul dorit, a pozi╚Ťiei aeronavei prin folosirea radioloca╚Ťiei, radiogoniometriei etc.

Naviga╚Ťie dex online | sinonim

Naviga╚Ťie definitie

Intrare: naviga╚Ťie
naviga╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e