NATURÍSM s.n. 1. Tendință în arta italiană din sec. XIV-XV de a reflecta natura. ♦ Teorie care afirmă ca ideal moral, individual și social întoarcerea la natură. 2. Cultul naturii sau al unor forțe personificate ale ei. ♦ Teorie care afirmă că numai forțele naturale pot vindeca. [< fr. naturisme].