naturalist definitie

15 definiții pentru naturalist

NATURALÍST, -Ă, naturaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și fi Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii. 2. Adj. Care aparține naturalismului, privitor la naturalism. – Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
NATURALÍST, -Ă, naturaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii. 2. Adj. Care aparține naturalismului, privitor la naturalism; care reflectă naturalismul, caracteristic naturalismului. – Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
NATURALÍST1, -Ă, naturaliști, -ste, adj. Care se referă la naturalism, care reflectă naturalismul, care aparține naturalismului. Georges Sand influențează romanul naturalist francez prin intermediul romanului rus. GHEREA, ST. CR. III 199.
NATURALÍST2, -Ă, naturaliști, -ste, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu studiul științelor naturii. Cam demult, fusesem pe coclauri cu un mare naturalist. HOGAȘ, M. N. 99.
naturalíst adj. m., s. m., pl. naturalíști; adj. f., s. f. naturalístă, pl. naturalíste
naturalíst s. m., adj. m., pl. naturalíști; f. sg. naturalístă, pl. naturalíste
NATURALÍST s. (înv.) naturist. (Un reputat ~.)
NATURALÍST, -Ă adj. Privitor la naturalism; care reflectă naturalismul. // s.m. și f. 1. Adept al naturalismului. 2. Specialist în științele naturii. [Cf. fr. naturaliste].
NATURALÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al naturalismului. II. s. m. f. specialist în științele naturii. (< fr. naturaliste)
NATURALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de naturalism; propriu naturalismului. Stil ~. /<fr. naturaliste, germ. Naturaliste
NATURALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Persoană care se ocupă cu științele naturii. 2) Adept al naturalismului. /<fr., germ. naturaliste
naturalist m. cel ce se ocupă în special cu istoria naturală (animale, plante, minerale).
* naturalíst, -ă s. (d. natural). Persoană care se ocupă de zoologie, botanică, mineralogie ș.a.: Aristotele, Pliniŭ și Buffon aŭ marĭ naturaliștĭ. Partizan al naturalizmuluĭ în artă, literatură, filosofie. Adj. Bazat pe natură: prima religiune a Romanilor a fost un panteizm naturalist.
NATURALIST s. (înv.) naturist. (Un reputat ~.)
NATURALÍST, -Ă adj. (cf. fr. naturaliste): în sintagma curent naturalist (v.).

naturalist dex

Intrare: naturalist (adj.)
naturalist adjectiv
Intrare: naturalist (s.m.)
naturalist substantiv masculin