Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru naturalist

NATURAL├ŹST, -─é, naturali╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi fi Persoan─â care se ocup─â cu studiul ╚Ötiin╚Ťelor naturii. 2. Adj. Care apar╚Ťine naturalismului, privitor la naturalism. ÔÇô Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
NATURAL├ŹST, -─é, naturali╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care se ocup─â cu studiul ╚Ötiin╚Ťelor naturii. 2. Adj. Care apar╚Ťine naturalismului, privitor la naturalism; care reflect─â naturalismul, caracteristic naturalismului. ÔÇô Din fr. naturaliste, germ. Naturalist.
NATURAL├ŹST1, -─é, naturali╚Öti, -ste, adj. Care se refer─â la naturalism, care reflect─â naturalismul, care apar╚Ťine naturalismului. Georges Sand influen╚Ťeaz─â romanul naturalist francez prin intermediul romanului rus. GHEREA, ST. CR. III 199.
NATURAL├ŹST2, -─é, naturali╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care se ocup─â cu studiul ╚Ötiin╚Ťelor naturii. Cam demult, fusesem pe coclauri cu un mare naturalist. HOGA╚ś, M. N. 99.
natural├şst adj. m., s. m., pl. natural├ş╚Öti; adj. f., s. f. natural├şst─â, pl. natural├şste
natural├şst s. m., adj. m., pl. natural├ş╚Öti; f. sg. natural├şst─â, pl. natural├şste
NATURAL├ŹST s. (├«nv.) naturist. (Un reputat ~.)
NATURAL├ŹST, -─é adj. Privitor la naturalism; care reflect─â naturalismul. // s.m. ╚Öi f. 1. Adept al naturalismului. 2. Specialist ├«n ╚Ötiin╚Ťele naturii. [Cf. fr. naturaliste].
NATURAL├ŹST, -─é I. adj., s. m. f. (adept) al naturalismului. II. s. m. f. specialist ├«n ╚Ötiin╚Ťele naturii. (< fr. naturaliste)
NATURAL├ŹST1 ~st─â (~╚Öti, ~ste) Care ╚Ťine de naturalism; propriu naturalismului. Stil ~. /<fr. naturaliste, germ. Naturaliste
NATURAL├ŹST2 ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. 1) Persoan─â care se ocup─â cu ╚Ötiin╚Ťele naturii. 2) Adept al naturalismului. /<fr., germ. naturaliste
naturalist m. cel ce se ocupă în special cu istoria naturală (animale, plante, minerale).
* natural├şst, -─â s. (d. natural). Persoan─â care se ocup─â de zoologie, botanic─â, mineralogie ╚Ö.a.: Aristotele, Plini┼ş ╚Öi Buffon a┼ş mar─ş naturali╚Öt─ş. Partizan al naturalizmulu─ş ├«n art─â, literatur─â, filosofie. Adj. Bazat pe natur─â: prima religiune a Romanilor a fost un panteizm naturalist.
NATURALIST s. (înv.) naturist. (Un reputat ~.)
NATURAL├ŹST, -─é adj. (cf. fr. naturaliste): ├«n sintagma curent naturalist (v.).

Naturalist dex online | sinonim

Naturalist definitie

Intrare: naturalist (adj.)
naturalist adjectiv
Intrare: naturalist (s.m.)
naturalist substantiv masculin