Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru natur─â

NAT├ÜR─é, naturi, s. f. 1. Lumea material─â; univers, fire; totalitatea fiin╚Ťelor ╚Öi a lucrurilor din Univers; p. restr. lumea fizic─â ├«nconjur─âtoare, cuprinz├ónd vegeta╚Ťia, formele de relief, clima. ÔŚŐ ╚śtiin╚Ťele naturii = ╚Ötiin╚Ťe care au ca obiect fenomenele lumii ├«nconjur─âtoare, lumea anorganic─â ╚Öi organic─â; ╚Ötiin╚Ťele naturale. Natur─â moart─â = gen al picturii ╚Öi graficii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â subiecte ne├«nsufle╚Ťite (flori, obiecte ceramice etc.) grupate sau aranjate ├«ntr-un anumit decor; natur─â static─â. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Dup─â natur─â = av├ónd ca model obiectele din realitate. ÔŚŐ ├Än natur─â = a) (loc. adv.) ├«n realitate, aievea, ├«n persoan─â; b) (loc. adj. ╚Öi adv.) ├«n obiecte, ├«n produse (nu ├«n bani). 2. Ansamblul legilor dup─â care se dezvolt─â Universul; Universul considerat ca o for╚Ť─â activ─â, creatoare, condus─â dup─â anumite legi. 3. Ansamblu de ├«nsu╚Öiri pe care o fiin╚Ť─â le are din na╚Ötere, care rezult─â din conforma╚Ťia sa ╚Öi care o caracterizeaz─â, constituind esen╚Ťa sa; fel propriu de a fi al cuiva; fire, temperament. 4. Caracter specific al unui lucru, ├«nsu╚Öire caracteristic─â; calitate. ÔŚŐ Loc. adj. De natur─â s─â... = capabil s─â..., apt s─â..., potrivit s─â... ÔŚŐ Expr. Este ├«n natura lucrurilor = este firesc, e de la sine ├«n╚Ťeles. ÔÇô Din fr. nature, lat., it. natura, germ. Natur.
NAT├ÜR─é, naturi, s. f. 1. Lumea material─â; univers, fire; totalitatea fiin╚Ťelor ╚Öi a lucrurilor din Univers; p. restr. lumea fizic─â ├«nconjur─âtoare, cuprinz├ónd vegeta╚Ťia, formele de relief, clima. ÔŚŐ ╚śtiin╚Ťele naturii = ╚Ötiin╚Ťe care au ca obiect fenomenele lumii ├«nconjur─âtoare, lumea anorganic─â ╚Öi organic─â; ╚Ötiin╚Ťele naturale. Natur─â moart─â = grup de obiecte m─ârunte, ne├«nsufle╚Ťite, de uz curent (fructe, flori, v├ónat etc.), natur─â static─â; p. ext. pictur─â care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un astfel de grup. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Dup─â natur─â = av├ónd ca model obiectele din realitate. ÔŚŐ ├Än natur─â = a) (loc. adv.) ├«n realitate, aievea, ├«n persoan─â; b) (loc. adj. ╚Öi adv.) ├«n obiecte, ├«n produse (nu ├«n bani). 2. Ansamblul legilor dup─â care se dezvolt─â Universul; Universul considerat ca o for╚Ť─â activ─â, creatoare, condus─â dup─â anumite legi. 3. Ansamblu de ├«nsu╚Öiri pe care o fiin╚Ť─â le are din na╚Ötere, care rezulta din conforma╚Ťia sa ╚Öi care o caracterizeaz─â, constituind esen╚Ťa sa; fel propriu de a fi al cuiva; fire, temperament. 4. Caracter specific al unui lucru, ├«nsu╚Öire caracteristic─â; calitate. ÔŚŐ Loc. adj. De natur─â s─â... = capabil s─â..., apt s─â..., potrivit s─â... ÔŚŐ Expr. Este ├«n natura lucrurilor = este firesc, e de la sine ├«n╚Ťeles. ÔÇô Din fr. nature, lat., it. natura, germ. Natur.
NAT├ÜR─é, naturi, s. f. 1. Lumea material─â care constituie realitatea obiectiv─â existent─â ├«n afara con╚Ötiin╚Ťei ╚Öi independent de ea, organizat─â ├«ntr-un tot unitar, coerent, ├«n ve╚Önic─â mi╚Öcare ╚Öi dezvoltare; univers, lume. Natura exist─â independent de orice filozofie; ea este temelia pe care am crescut noi, oamenii, noi ├«n╚Öine produse ale naturii; ├«n afara naturii ╚Öi a omului nu exist─â nimic. MARX-ENGELS, O. A. II 398. Se sim╚Ťea ├«n aer c─â vine furtuna. O grij─â ├«nfior─â mul╚Ťimea, c─âci pe deasupra capetelor plana ca un mister eterna groaz─â de elementele naturii. BART, E. 237. ÔŚŐ ╚śtiin╚Ťele naturii = (├«n opozi╚Ťie cu ╚Ötiin╚Ťele sociale) ╚Ötiin╚Ťele care au ca obiect fenomenele lumii ├«nconjur─âtoare. ÔÖŽ (├Än limbaj curent) Lumea ├«nconjur─âtoare (vegeta╚Ťia, formele de relief, apele etc.). ├Ändeletnicirea... v├«natului ╚Öi pescuitului i-ar fi prelungit bucuria luminii ├«n natura ve╚Önic ├«nnoit─â, ├«n c├«mpii ╚Öi dumbr─âvi. SADOVEANU, E. 43. Natura, ├«n felul ei, nu e nici trist─â, nici vesel─â. ANGHEL, PR. 61. Pulbere de diamante cade fin─â ca o bur─â, Sc├«nteind plutea prin aer ╚Öi pe toate din natur─â. EMINESCU, O. I 142. ÔŚŐ (Numai ├«n expr.) Natur─â moart─â = a) grup de obiecte ne├«nsufle╚Ťite. ├Än s├«nul acestei naturi moarte... doctorul tr─âia singur, misterios, ca un mag din alte vremi. BART, E. 173; b) pictur─â care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â un astfel de grup. Am pictat ╚Öi eu destule naturi moarte. CAMIL PETRESCU, T. II 69. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. Dup─â natur─â = (executat) direct dup─â obiectele din realitate, f─âr─â intermediul unei reproduceri. Picteaz─â dup─â natur─â. 2. (Numai ├«n loc. adj. ╚Öi adv.) ├Än natur─â = (├«n opozi╚Ťie cu ├«n bani) ├«n obiecte, ├«n m─ârfuri, ├«n produse. A pl─âti ├«n natur─â. Impozit ├«n natur─â. Ôľş Ho╚Ťul prins ├«ntoarce ├«n fine cele furate sau ├«n natur─â sau ├«n pielea sa. GHICA, A. 663. 3. Totalitatea caracteristicilor fizice sau psihice ale unui individ; fire, fel de a fi, temperament. ├Än r├«ndul primilor reali╚Öti st─â Costache Negruzzi, natur─â cump─âtat─â ╚Öi discret─â. VIANU, A. P. 47. S├«nt oameni ├«nchi╚Öi... naturi posomor├«te ╚Öi refractare care ├«mpr─â╚Ötie ├«n jurul lor ca o senza╚Ťie de frig. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 86. Natura psihic─â a lui Eminescu a dat prilej multor aprecieri gre╚Öite asupra poetului. IONESCU-RION, C. 65. 4. Caracter specific al unui lucru, calitate; fel de a fi. Datoria... fiec─ârui patriot era ca nici un minut s─â nu ├«nceteze din lucr─âri, care de natura lor s─â fie ca o protesta╚Ťie energic─â. GHICA, A. 795. Ace╚Öti doi oameni vesti╚Ťi prin cerc─ârile lor, unul cu idei, cu foc, inim─â ╚Öi talent, al doile cu giudecat─â dreapt─â numai ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa naturei limbei, s├«nt Ronsard ╚Öi Malherbe. RUSSO, S. 64. ÔŚŐ Loc. adj. De natur─â s─â... = capabil s─â..., apt s─â..., potrivit s─â... Argument de natur─â s─â impresioneze. Ôľş Expr. Este ├«n natura lucrurilor = este firesc, e de la sine ├«n╚Ťeles.
nat├║r─â s. f., g.-d. art. nat├║rii; pl. nat├║ri
nat├║r─â s. f., g.-d. art. nat├║rii; pl. nat├║ri
NAT├ÜR─é s. 1. f─âptur─â, fire, lume, univers. (C├óntecul se r─âsp├óndea peste ├«ntreaga ~.) 2. (PICT.) natur─â moart─â = natur─â static─â; natur─â static─â v. natur─â moart─â. 3. v. esen╚Ť─â. 4. v. calitate. 5. v. factur─â. 6. v. conforma╚Ťie. 7. v. fire.
NATÚRĂ s. v. cusur, dar, defect, meteahnă, nărav, patimă, viciu.
NAT├ÜR─é s.f. 1. Lumea ├«nconjur─âtoare ├«n ├«ntreaga diversitate a manifest─ârilor ╚Öi a formelor ei de mi╚Öcare; univers. ÔÖŽ Lumea organic─â ╚Öi anorganic─â; mediu ├«nconjur─âtor. ÔŚŐ Natur─â moart─â = grup de lucruri ne├«nsufle╚Ťite; pictur─â reprezent├ónd un asemenea grup. 2. Caracter, temperament; fire, tr─âs─âtur─â (fizic─â sau spiritual─â a cuiva). 3. Caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi. [< lat., it. natura, fr. nature].
NAT├ÜR─é s. f. 1. universul ├«n totalitatea sa. 2. lumea organic─â ╚Öi anorganic─â; mediu ├«nconjur─âtor. ÔÖŽ ╚Ötiin╚Ťele ─ęi = ╚Ötiin╚Ťele naturale; ~ moart─â = pictur─â reprezent├ónd lucruri ne├«nsufle╚Ťite. 3. caracter, temperament; fire. 4. caracter specific al unui lucru sau al unui proces, calitate; fel de a fi. ÔÖŽ de ~ s─â = capabil s─â..., apt s─â... (< lat. natura, fr. nature)
nat├║r─â (nat├║ri), s. f. ÔÇô Fire, caracter. Lat. natura (sec. XVIII), ╚Öi apoi din fr. nature. Apare pentru prima oar─â (I. Neculce) ├«n forma n─âtur─â. ÔÇô Der. (din fr.) natural, adj.; naturale╚Ťe, s. f.; naturalist, s. m.; naturaliza, vb.; naturalism, s. n.; denatura, vb.; supranatural, adj., dup─â fr. surnaturel.
NAT├ÜR─é ~i f. 1) Lumea fizic─â ├«nconjur─âtoare ├«n toat─â diversitatea manifest─ârilor ei; totalitatea fiin╚Ťelor ╚Öi lucrurilor existente. * ~ moart─â a) grup de obiecte ne├«nsufle╚Ťite, utilizabile; b) pictur─â reprezent├ónd un grup de obiecte de acest gen (fructe, legume, flori, v├ónat etc.). Din (sau de la) ~ ├«nn─âscut. 2) Aspect estetic al unui teritoriu; priveli╚Öte; peisaj. A admira ~a. * ├Än s├ónul ~ii departe de ceea ce este f─âcut de m├óinile omului. 3) fig. Caracter specific; esen╚Ť─â. ~a lucrurilor. 4): ├Än ~ ├«n produse (naturale sau create de om) ori ├«n prest─âri de servicii. 5): Dup─â ~ dup─â modelul obiectelor din realitate; conform cu realitatea. 6) (├«n artele plastice) Obiect real care trebuie reprezentat. 7) Fel de a fi al unui individ; caracter; fire. ~a uman─â. * Obi╚Önuin╚Ťa este a doua ~ se spune despre o stare sau o ac╚Ťiune cu care s-a obi╚Önuit cineva. 8) Fel de a fi; gen. * C─ârbune de ~ organic─â c─ârbune animal. (Lucrurile sunt) de a╚Öa ~ (lucrurile sunt) de a╚Öa fel. [G.-D. naturii] /<fr. nature, lat., it. natura, germ. Natur
natur─â f. 1. totalul lucrurilor create: a contempla natura; 2. ordine stabilit─â ├«n univers: legile naturei; 3. organizarea fiin╚Ťelor ├«nsufle╚Ťite: natura omului; 4. caracter particular: natura focului; 5. afec╚Ťiune natural─â ├«ntre cons├óngeni: sentimentele naturei; 6. dispozi╚Ťiune sufleteasc─â: deprinderea e a doua natur─â; 7. produc╚Ťiunile naturei: arta pretinde a perfec╚Ťiona natura; 8. lucrul ├«nsu╚Ö: hrana se poate primi ├«n natur─â sau ├«n bani.
* nat├║r─â f., pl. ─ş (lat. natura, d. natus, n─âscut. V. nat). Totalitatea lucrurilor care exist─â realmente, fire: cele tre─ş regnur─ş ale naturi─ş. Ordine stabilit─â ├«n univers: legile naturi─ş. Ce─şa ce e natural: a schimosi natura. Esen╚Ť─â, caracter, origine: natura divin─â, uman─â, vegetal─â, mineral─â. Organiza╚Ťiunea fie-c─âru─ş animal: natura pe╚Ötelu─ş e de a tr─âi ├«n ap─â. Temperament: natur─â bilioas─â. ├Änclina╚Ťiune a sufletulu─ş: natur─â nobil─â. Afec╚Ťiune a s├«ngelu─ş, a rase─ş: sentimentele naturi─ş. Valoare proprie, lucru natural sa┼ş marf─â (nu ban─ş): a pl─âti ├«n natur─â. Model natural dup─â care picteaz─â pictoru: a picta dup─â natur─â. Fel: ob─şecte de natur─â diferit─â. Contra naturi─ş, contra indica╚Ťiunilor naturi─ş. A for╚Ťa natura, a vrea ma─ş mult de c├«t poate natura (de ex., a chinui un copil s─â ├«nve╚Ťe ce─şa ce e prea gre┼ş p. etatea lu─ş). A pl─âti naturi─ş tributu, a muri. Natur─â moart─â. V. mort.
natur─â s. v. CUSUR. DAR. DEFECT. METEAHN─é. N─éRAV. PATIM─é. VICIU.
NATUR─é s. 1. f─âptur─â, fire, lume, univers. (C├«ntecul se r─âsp├«ndea peste ├«ntreaga ~.) 2. (PICT.) natur─â moart─â = natur─â static─â; natur─â static─â = natur─â moart─â. 3. esen╚Ť─â, substan╚Ť─â. (~ unui fenomen.) 4. calitate, ├«nsu╚Öire. (~ unui lucru.) 5. caracter, factur─â, fel, gen. (Competi╚Ťie de o ~ aparte.) 6. conforma╚Ťie, constitu╚Ťie, factur─â, fizic, structur─â, (├«nv.) temperament. (O ~ delicat─â sau robust─â.) 7. caracter, fire, structur─â, temperament, (livr.) umoare, (├«nv. ╚Öi reg.) natural, (├«nv.) duh, (fig.) inim─â. (O ~ emotiv─â.)
ANTHROPOS PHYSEI ZOON POLITICON (A¤ů╬ޤü¤ë¤Ç╬┐╬ ¤ć߯Ťâ╬Á╬╣ ╬ż¤ë╬┐¤ů ¤Ç╬┐╬╗╬╣¤ä╬╣¤░¤î¤ů) (gr.) omul este prin natura lui o fiin╚Ť─â social─â ÔÇô Aristotel, ÔÇ×PoliticaÔÇŁ, I, 9.
COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII, institu╚Ťie ├«nfiin╚Ťat─â ├«n anul 1930, sub denumirea de Comisiunea Monumentelor Naturii; este afiliat─â Academiei Rom├óne (din 1950); are sarcina de a inventaria monumentele naturii ╚Öi de a adopta m─âsuri pentru ocrotirea lor. P├«n─â ├«n prezent a delimitat c. 400 de rezerva╚Ťii naturale (ex. Parcul na╚Ťional Retezat, Poli╚Ťa cu Crini din Ceahl─âu, Valea Fagilor din N M-╚Ťilor M─âcin, P─âdurea Letea, lacul ╚Öi p├«r├«ul Pe╚Ťea etc.) ╚Öi a declarat monumente ale naturii o serie de elemente floristice (ex. laleaua Cazanelor, floarea de col╚Ťi) ╚Öi faunistice (ex. r├«sul, nag├«╚Ťul, cioc├«ntorsul). C. a propus, pe baza unor studii fundamentate, constituirea a ├«nc─â 11 parcuri na╚Ťionale (Rodna, C─âlimani, Ceahl─âu, Piatra Craiului, Delta Dun─ârii ╚Ö.a.) realizate ├«n 1990 ╚Öi reglementarea prin legi a protec╚Ťiei mediului ├«nconjur─âtor.
CONSUETUDO QUASI ALTERA NATURA (lat.) obi╚Önuin╚Ťa este o a doua natur─â ÔÇô Cicero, ÔÇ×De finibus bonorum et malorumÔÇŁ, V, 25.
DIVINA NATURA DEDIT AGROS, ARS HUMANA AEDIFICAVIT URBES (lat.) divina natur─â a d─âruit ogoarele, m─âiestria omului a cl─âdit ora╚Öele ÔÇô M. Terentius Varro, ÔÇ×Res rusticaeÔÇŁ, III, 1.
LÔÇÖHOMME NÔÇÖEST QUÔÇÖUN ROSEAU, LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE, MAIS CÔÇÖEST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e dec├ót o trestie, cea mai fragil─â din natur─â, dar o trestie g├ónditoare ÔÇô Pascal, ÔÇ×Pens├ęesÔÇŁ, 347. De╚Öi este o f─âptur─â fragil─â, omul este puternic prin inteligen╚Ť─â.
NATURA, revist─â ├«nfiin╚Ťat─â la Bucure╚Öti ├«n 1949. Organ al societ─â╚Ťii de ╚Ötiin╚Ťe biologice (din 1969).
NATURA NON FACIT SALTUS (lat.) natura nu face salturi ÔÇô Idee formulat─â de Leibniz ├«n ÔÇ×Nouveaux essais sur lÔÇÖentendement humainÔÇŁ, IV, 16 ╚Öi reluat─â de Linn├ę. Sintetizeaz─â concep╚Ťia fixist─â asupra naturii vii.
NATURAM EXPELLES FURCA, TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca, dar ea se va ├«ntoarce ├«n goan─â mereu ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, I, 10, 24. Zadarnic ├«ncerci s─â ├«ngr─âde╚Öti firea, ea ├«╚Öi impune legile.
OCROTIREA NATURII ╚śI A MEDIULUI ├ÄNCONJUR─éTOR, revist─â ╚Ötiin╚Ťific─â editat─â de Academia Rom├ón─â ├«ncep├ónd cu 1955 (p├ón─â ├«n 1974 cu titlul ÔÇ×Ocrotirea naturiiÔÇŁ). Are un rol important ├«n impulsionarea activit─â╚Ťii protec╚Ťioniste din Rom├ónia ╚Öi ├«n promovarea conceptelor ╚Öi normelor organismelor interna╚Ťionale implicate ├«n ocrotirea naturii ╚Öi a mediului.
UNIUNEA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU CONSERVAREA NATURII (UICN, IUCN), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â fondat─â de UNESCO ├«n 1948, av├ónd ca scop promovarea ac╚Ťiunilor menite s─â asigure men╚Ťinerea cadrului natural ╚Öi a resurselor naturale, at├ót pentru valoarea lor cultural─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â, c├ót ╚Öi pentru o sus╚Ťinut─â bun─âstare economic─â ╚Öi social─â a omenirii. Sub egida UICN se realizeaz─â listele ro╚Öii sau c─âr╚Ťi ro╚Öii de plante ╚Öi animale (care semnaleaz─â, pentru fiecare ╚Ťar─â sau regiune, speciile periclitate, vulnerabile sau rare). UICN stabile╚Öte principiile ╚Öi normele pentru declararea ╚Öi managementul ariilor protejate, dup─â care se ghideaz─â organele na╚Ťionale de decizie. Din 1952 se nume╚Öte Uniunea Interna╚Ťional─â pentru Conservarea Naturii ╚Öi a Resurselor sale.
a face plata ├«n natur─â expr. (d. femei) a accepta ├«ntre╚Ťinerea de raporturi sexuale cu un b─ârbat.
plat─â ├«n natur─â expr. (d. femei) raport sexual ├«ntre╚Ťinut cu un b─ârbat.

Natur─â dex online | sinonim

Natur─â definitie

Intrare: natur─â
natur─â substantiv feminin