NÁRTEX, nartexuri, s. n. (în arhitectura creștină veche) Vestibul al unei bazilici; (în arhitectura bizantină) pronaos. – Din fr. narthex.

NÁRTEX, nartexuri, s. n. (în arhitectura creștină veche) Vestibul al unei bazilici; (în arhitectura bizantină) pronaos. – Din fr. narthex.

NÁRTEX, nartexuri, s. n. Tinda dinăuntru a unei biserici creștine, situată între pronaos și intrare. [Biserica domnească] de la Curtea de Argeș n-are alt nartex decît o îngustă boltă lungăreață. ODOBESCU, S. I 390.

nártex s. n., pl. nártexuri

nártex s. n., pl. nártexuri

NÁRTEX s. v. pronaos.

NÁRTEX s.n. Încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; (p. ext.) pridvorul unei biserici. [Pl. -xuri, scris și narthex. / < fr., lat. narthex].

NÁRTEX s. n. încăpere care precedă naosul unui templu bizantin; pronaos; pridvorul unei biserici. (< fr., gr. narthex)

NÁRTEX ~uri n. Încăpere de la intrarea într-o biserică. /<fr. narthex

NARTEX s. (CONSTR.) pronaos, tindă. (~ al unei biserici.)