narghelea definitie

12 definiții pentru narghelea

NARGHELEÁ s. f. v. narghilea.
NARGHILEÁ, narghilele, s. f. Lulea de tip oriental prevăzută cu țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. [Var.: (înv.) nargheleá s. f.] – Din tc. nargile.
NARGHELEÁ s. f. v. narghilea.
NARGHILEÁ, narghilele, s. f. Lulea de tip oriental prevăzută cu țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. [Var.: (înv.) nargheleá s. f.] – Din tc. nargile.
NARGHELEÁ s. f. v. narghilea.
NARGHILEÁ, narghilele, s. f. Lulea de origine orientală, prevăzută cu o țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată prin care trece fumul, înainte de a fi inspirat. Narghileaua portativă a perșilor. ODOBESCU, S. II 296. Dulcea atmosferă de plante aromate Ce ard în cățulete prin colțuri aninate Unind cu-a narghilelei narcotice parfumuri. ALECSANDRI, P. III 384. Greaca... chemă pe țigancă și-i porunci să aducă: două cafele, două dulcețe, un ciubuc și o narghilea. FILIMON, C. 100. – Variantă: nargheleá (GHICA, S. 388) s. f.
narghileá s. f., art. narghileáua, g.-d. art. narghilélei; pl. narghiléle, art. narghilélele
narghileá s. f., art. narghileáua, g.-d. art. narghilélei; pl. narghiléle
narghileá (narghiléle), s. f. – Pipă turcească. – Mr. narghile. Tc. (per.) nargile (Eguilaz 463; Șeineanu, II, 269; Lokotsch 1556), cf. ngr. ναργελές, bg. nargele, sb. nargila. – Der. narghelegiu, s. m. (înv., slugă la palat care prezenta domnului narghileaua).
NARGHILEÁ ~éle f. Lulea orientală, având un tub lung, al cărui capăt de jos comunică cu un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. /<turc. nargile
nargheleà f. lulea orientală cu țeava lungă în care fumul trece prințr’un vas cu apă parfumată: el mi-a făcut cinstea a-mi aduce nargheleaua GHICA. [Turc. NARGHILÉ, din NARGHIL, nucă de cocos (din care consta la început vasul narghelelii)].
narghileá f., pl. ele (turc. nargile, d pers. nargil, nucă de cocos). Lulea din care fumează Orientaliĭ, compusă dintr’o butelie (odinioară o nucă de cocos), plină cu apă parfumată pe care o străbate fumu tras pintr’un tub lung de vre-o doĭ metrĭ. – Vechĭ narghelea.

narghelea dex

Intrare: narghilea
narghilea substantiv feminin
narghelea