Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru nafea

NAFE├ü, nafele, s. f. (├Änvechit) Parte a bl─ânii de pe p├«ntecele vulpii, cu care se ├«mbl─âneau giubelele boiere╚Öti, c─âciulile etc. Acel straniu echipaj purta un fel de boier cu ciac╚Öiri ╚Öi cizme ro╚Öii, cu o giubea soioas─â ├«mbl─ânit─â cu nafea. GHICA, S. 498. ╚śi mi-o arunca Sus peste sandale... Pe vraf de nafele ╚śi de malotele. TEODORESCU, P. P. 644.
NAFE├ü, nafele, s. f. (├Änv.) Blana de pe p├óntecele vulpii, cu care se ├«mbl─âneau giubelele boiere╚Öti, c─âciulile etc. ÔÇô Tc. nafe.
nafe├í (naf├ęle), s. f. ÔÇô Piele scoas─â de pe burta unui animal. Tc. (per.) nafa (╚śeineanu, II, 267; Lokotsch 1531), cf. sb. nafa.
nafe├í, naf├ęle, s.f. (├«nv. ╚Öi reg.) blan─â de pe p├óntecele vulpii pentru c─âptu╚Öit c─âciulile ╚Öi giubelele boiere╚Öti.
nafe├á f. blan─â dela p├óntecele vulpii: o giubea soioas─â ├«mbl─ânit─â cu nafea GHICA. [Turc. NAF├ł].
naf├ęa, f. pl. ele (turc. [d pers.] nafe). Vech─ş. Blan─â de la p├«ntecele animalulu─ş. ÔÇô ╚śi nefea.

Nafea dex online | sinonim

Nafea definitie