Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru nadoleancă

NADOLEÁNCĂ, nadolence, adj. (Reg.; despre găini) Care aparține unei rase originare din Anatolia. – Nadolean (reg. „din Anatolia” < Anadol „Anatolia” < tc.) + suf. -că.
NADOLEÁNCĂ, nadolence, adj. (Reg.; despre găini) Care aparține unei rase originare din Anatolia. – Nadolean (reg. „din Anatolia” < Anadol „Anatolia” < tc.) + suf. -că.
NADOLEÁNCĂ, nadolence, adj. f. (Regional, despre găini) Nadoleană. Ana se uita la o găină nadoleancă. VLAHUȚĂ, O. A. III 150. Cînd își aducea ea aminte de puicele cele nadolence... crăpa de ciudă. CREANGĂ, P. 12.
nadoleáncă (găină ~) (reg.) adj. f., pl. nadolénce
nadoleáncă adj. f. (sil. -lean-), pl. nadolénce
nadoleáncă (nadolénce), s. f. – Rasă de găini din Anatolia. Tc. Anadolu „Anatolia” (Tiktin; Șeineanu, II, 267). Legătura cu sl. nadoiti „a crește animale” (Cihac, II, 208), este iluzorie. Gîrleanu nu folosea var. odoleancă, prin confuzie cu odolean.
nadoleancă f. Mold. soiu de găină (originară din Anadol): puicele cele nadolence CR.

Nadoleancă dex online | sinonim

Nadoleancă definitie

Intrare: nadoleancă
nadoleancă