Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru na╚Ťionaliza

NA╚ÜIONALIZ├ü, na╚Ťionalizez, vb. I. Tranz. 1. A trece din proprietate particular─â ├«n proprietatea statului activele unei companii sau ale unui domeniu de activitate, ├«n baza unor argumente politice ╚Öi economice. 2. (Rar) A imprima sau a da caracter na╚Ťional, a adapta la specificul na╚Ťional. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. nationaliser.
NA╚ÜIONALIZ├ü, na╚Ťionalizez, vb. I. Tranz. 1. A trece din proprietate particular─â ├«n proprietatea statului unele ├«ntreprinderi, p─âm├óntul, unele z─âc─âminte etc. 2. (Rar) A imprima sau a da caracter na╚Ťional, a adapta la specificul na╚Ťional. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. nationaliser.
NA╚ÜIONALIZ├ü, na╚Ťionalizez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la mijloace de produc╚Ťie, bunuri ╚Öi averi imobile, ├«ntreprinderi etc.) A trece ├«n proprietatea statului. La 11 iunie 1948 principalele ├«ntreprinderi industriale, de transporturi, precum ╚Öi b─âncile au fost na╚Ťionalizate. 2. (├Änvechit; neobi╚Önuit) A face na╚Ťional, a imprima un caracter na╚Ťional. Germanii, ru╚Öii, ungurii au na╚Ťionalizat mult limba ╚Ötiin╚Ťific─â. IBR─éILEANU, SP. CR. 165. ÔŚŐ Refl. pas. Literatura rom├«neasc─â nu se poate na╚Ťionaliza ╚Öi ├«nfrumuse╚Ťa dec├«t prin inspirarea de la literatura popular─â. IBR─éILEANU, SP. CR. 213.
na╚Ťionaliz├í (a ~) (-╚Ťi-o-) vb., ind. prez. 3 na╚Ťionalize├íz─â
na╚Ťionaliz├í vb. (sil. -╚Ťi-o-), ind. prez. 1 sg. na╚Ťionaliz├ęz; 3 sg. ╚Öi pl. na╚Ťionalize├íz─â
NAȚIONALIZÁ vb. a etatiza, (rar) a statiza. (A ~ o uzină.)
NAȚIONALIZÁ vb. v. împământeni, naturaliza.
NA╚ÜIONALIZ├ü vb. I. tr. 1. A trece (mijloace de produc╚Ťie, averi, imobile etc.) ├«n proprietatea statului. 2. (Rar) A imprima un caracter na╚Ťional. [Pron. -╚Ťi-o-. / cf. fr. nationaliser, rus. nationalizirovati].
NA╚ÜIONALIZ├ü vb. tr. 1. a imprima, a da caracter na╚Ťional. 2. a trece (mijloace, bunuri proprietate privat─â) ├«n proprietatea statului. (< fr. nationaliser)
A NA╚ÜIONALIZ├ü ~├ęz tranz. (p─âm├ónt, imobile, ├«ntreprinderi, mijloace de produc╚Ťie etc.) A trece din proprietate privat─â ├«n proprietatea statului; a etatiza. [Sil. -╚Ťi-o-] /<fr. nationaliser
na╚Ťionaliz├á v. 1. a face na╚Ťional, a face s─â fie adoptat de o na╚Ťiune; 2. a primi obiceiurile unei na╚Ťiuni.
* na╚Ťionaliz├ęz v. tr. (d. na╚Ťional). Fac na╚Ťional, ├«mp─âm├óntenesc, primesc ├«n mijlocu na╚Ťiuni─ş: un na╚Ťionaliza un str─âin. Fac s─â fie adoptat de popor, de publicu ╚Ť─âri─ş: a na╚Ťionaliza o marf─â, o mod─â.
NAȚIONALIZA vb. a etatiza, (rar) a statiza. (A ~ o uzină.)
na╚Ťionaliza vb. v. ├ÄMP─éM├ÄNTENI. NATURALIZA.

Na╚Ťionaliza dex online | sinonim

Na╚Ťionaliza definitie

Intrare: na╚Ťionaliza
na╚Ťionaliza verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -╚Ťi-o-