Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

35 defini╚Ťii pentru na╚Ťional

NA╚ÜION├üL, -─é, na╚Ťionali, -e, adj. Care este propriu sau apar╚Ťine unei na╚Ťiuni, unui stat, care caracterizeaz─â o na╚Ťiune sau un stat; care se refer─â la o na╚Ťiune, la un stat sau le reprezint─â; care este ├«ntre╚Ťinut sau instituit de stat; (despre institu╚Ťii de cultur─â) ├«n care se vorbe╚Öte limba na╚Ťiunii respective. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din lat. nationalis, fr. na╚Ťional.
NA╚ÜION├üL-SOCIAL├ŹSM s. n. Doctrin─â politic─â rasist─â ╚Öi na╚Ťionalist─â, ini╚Ťiat─â de Hitler, bazat─â pe ideea superiorit─â╚Ťii rasei ariene, ├«ncerc├ónd s─â justifice violen╚Ťa, genocidul, r─âzboaiele de cotropire; nazism. [Pr.: na-╚Ťi-o-nal so-ci-a-lism] ÔÇô Din germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme.
NA╚ÜION├üL, -─é, na╚Ťionali, -e, adj. Care este propriu sau apar╚Ťine unei na╚Ťiuni, unui stat, care caracterizeaz─â o na╚Ťiune sau un stat; care se refer─â la o na╚Ťiune, la un stat sau le reprezint─â; care este ├«ntre╚Ťinut sau instituit de stat; (despre institu╚Ťii de cultur─â) ├«n care se vorbe╚Öte limba na╚Ťiunii respective. ÔŚŐ ╚śosea na╚Ťional─â = ╚Öosea care leag─â centrele importante ale unei ╚Ť─âri ╚Öi a c─ârei ├«ntre╚Ťinere se afl─â ├«n seama administra╚Ťiei centrale. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din lat. nationalis, fr. national.
NA╚ÜION├üL-SOCIAL├ŹSM s. n. Doctrin─â politic─â a fascismului, ap─ârut─â ├«n Germania dup─â primul r─âzboi mondial; nazism. [Pr.: na-╚Ťi-o-nal so-ci-a-lism] ÔÇô Din germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme.
NA╚ÜION├üL, -─é, na╚Ťionali, -e, adj. Care se refer─â la na╚Ťiune, care este propriu sau apar╚Ťine unei na╚Ťiuni, care caracterizeaz─â o na╚Ťiune. Iar pe muza teatral─â S─â o v─âd na╚Ťional─â. ALECSANDRI, T. I 283. S─â nu soco╚Ťi ├«ns─â c─â eu, patriot, dispre╚Ťuiesc bucatele aste na╚Ťionale. NEGRUZZI, S. I 220. ÔŚŐ Problema na╚Ťional─â = ansamblul chestiunilor politice, economice, culturale privind situa╚Ťia unei na╚Ťiuni sau na╚Ťionalit─â╚Ťi at├«t din punct de vedere juridic c├«t ╚Öi faptic. Mi╚Öcare (de eliberare) na╚Ťional─â = lupta popoarelor din ╚Ť─ârile coloniale ╚Öi dependente ├«mpotriva asupririi imperialiste, pentru a ob╚Ťine libertatea ╚Öi independen╚Ťa lor. Limb─â na╚Ťional─â = limb─â comun─â ╚Öi unic─â a tuturor membrilor unei na╚Ťiuni. Tiparul, la noi, nu este ├«nc─â destul de slobod ╚Öi de ├«mpr─â╚Ötiat; noi n-avem ├«nc─â publicat─â ├«n limba na╚Ťional─â, m─âcar o istorie universal─â. KOG─éLNICEANU, S. A. 53. Mi-au r─âspuns c─â ├«n toate satele lor trebuie s─â fie ╚Öcoal─â ├«n limba na╚Ťional─â. GOLESCU, ├Ä. 165. Minoritate na╚Ťional─â v. minoritate. S─ârb─âtoare na╚Ťional─â v. s─ârb─âtoare. Venit na╚Ťional v. venit.
na╚Ťion├íl (-╚Ťi-o-) adj. m., pl. na╚Ťion├íli; f. na╚Ťion├íl─â, pl. na╚Ťion├íle
na╚Ťion├íl-social├şsm (-╚Ťi-o-, -ci-a-) s. n.
na╚Ťion├íl adj. m. (sil. -╚Ťi-o-), pl. na╚Ťion├íli; f. sg. na╚Ťion├íl─â, pl. na╚Ťion├íle
na╚Ťion├íl-social├şsm s. n. (sil. -╚Ťi-o-, -ci-a-)
NA╚ÜION├üL adj. (├«nv.) na╚Ťionalicesc, na╚Ťionalnic. (Cultura ~.)
NA╚ÜIONAL-SOCIAL├ŹSM s. (POL.) nazism.
NA╚ÜION├üL, -─é adj. Referitor la o na╚Ťiune; propriu unei na╚Ťiuni. ÔÖŽ Limb─â na╚Ťional─â = limb─â comun─â ╚Öi unic─â a tuturor membrilor unei na╚Ťiuni; ╚Öosea na╚Ťional─â = ╚Öosea care leag─â centrele importante ale unei ╚Ť─âri ╚Öi a c─ârei ├«ntre╚Ťinere intr─â ├«n competen╚Ťa serviciilor na╚Ťionale. // s.m. Membru al unei echipe sportive na╚Ťionale. // s.f. Echip─â sportiv─â reprezentativ─â a unei ╚Ť─âri. [Pron. -╚Ťi-o-. / cf. fr. national, it. nazionale].
NA╚ÜIONAL-SOCIAL├ŹSM s.n. Denumire improprie, fals─â semantic, pe care ╚Öi-o aroga nazismul. [Pron. -╚Ťi-o...-ci-a-. / cf. germ. Nationalsozialismus, it. nazionalsocialismo, fr. national-socialisme].
NA╚ÜION├üL, -─é I. adj. referitor la o na╚Ťiune. ÔÖŽ limb─â ~─â = limb─â comun─â ╚Öi unic─â a tuturor membrilor unei na╚Ťiuni; ╚Öosea ~─â = ╚Öosea care leag─â centrele importante ale unei ╚Ť─âri. II. s. m. 1. persoan─â care apar╚Ťine unui stat prin na╚Ťionalitate. 2. sportiv al na╚Ťionalei. III. s. f. echip─â sportiv─â reprezentativ─â a unei ╚Ť─âri. (< fr. national, lat. nationalis)
NA╚ÜIONAL-SOCIAL├ŹSM s. n. nazism. (< germ. Nationalsozialismus, fr. national-socialisme)
NA╚ÜION├üL ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de o na╚Ťiune; propriu unei na╚Ťiuni. Mi╚Öcare ~─â. 2) Care apar╚Ťine unui stat; propriu unui stat. Independen╚Ť─â ~─â. [Sil. -╚Ťi-o-] /<lat. nationalis, fr. national
na╚Ťional a. privitor la na╚Ťiune: s─ârb─âtoare na╚Ťional─â. ÔĽĹ m. pl. 1. totalitatea celor ce compun o na╚Ťiune, ├«n opozi╚Ťiune cu str─âinii; 2. concet─â╚Ťenii cari rezid─â ├«n str─âin─âtate: fiecare Stat protege pe na╚Ťionalii s─âi. V. adunare, gard─â.
* na╚Ťion├íl, -─â adj. (d. na╚Ťiune; fr. national, it. nazionale). Al na╚Ťiuni─ş, al statulu─ş: caracteru na╚Ťional. Subst. Cet─â╚Ťean al unu─ş stat, ├«n opoz. cu str─âin. Concet─â╚Ťean: consuli─ş ap─âr─â interesele na╚Ťionalilor lor. Adv. Ca na╚Ťiunea, ca poporu: ├«mbr─âcat na╚Ťional.
NA╚ÜIONAL adj. (├«nv.) na╚Ťionalicesc, na╚Ťionalnic. (Cultura ~.)
NAȚIONAL-SOCIALISM s. (POLITICĂ) nazism.
ADUNAREA NA╚ÜIONAL─é CONSTITUANT─é A BUCOVINEI, adunare ├«ntrunit─â la Cern─âu╚Ťi ├«n ziua de 27 oct. 1918, care a hot─âr├«t unirea acestui str─âvechi teritoriu rom├ónesc cu patria mam─â; a ales Consiliul Na╚Ťional ├«n frunte cu Iancu Flondor, care a preluat conducerea Bucovinei p├«n─â la ├«nf─âptuirea Unirii.
ADUNAREA NA╚ÜIONAL─é DE LA ALBA IULIA, mare adunare popular─â convocat─â la Alba Iulia la 1 dec. 1918, din ini╚Ťiativa Consiliului Na╚Ťional Central Rom├ón, ╚Öi la care reprezentan╚Ťii din Transilvania, Banat, Cri╚Öana ╚Öi Maramure╚Ö au decis, ├«n unanimitate, unirea cu Rom├ónia. Moment de apogeu al luptei na╚Ťionale a rom├ónilor, A. a constituit un eveniment revolu╚Ťionar ├«n cursul c─âruia s-au ridicat mari probleme care st─âteau ├«n fa╚Ťa poporului rom├ón: des─âv├«r╚Öirea statului na╚Ťional unitar rom├ón, ├«nf─âptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalit─â╚Ťii ├«n drepturi pentru na╚Ťionalit─â╚Ťile conlocuitoare, lupta pentru instaurarea unui regim politic democratic. E╚Öu├«nd tratativele duse la Arad cu noul guvern ungar al contelui K├íroly Mih├íly, la 18 nov. 1918, ├«n numele Marelui Sfat al Na╚Ťiunii Rom├óne a fost lansat un manifest C─âtre popoarele lumii, prin care se f─âcea cunoscut refuzul guvernului ungar de a lua ├«n considerare revendic─ârile juste ale popula╚Ťiei rom├óne╚Öti ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, hot─âr├«rea na╚Ťiunii rom├óne de ÔÇ×a-╚Öi ├«nfiin╚Ťa pe teritoriul locuit de d├«nsa statul s─âu liber ╚Öi independentÔÇŁ. ├Än vederea realiz─ârii acestui deziderat, ├«n finalul manifestului se cerea sprijinul ├«ntregului popor rom├ón ÔÇ×cu care una vom fi de aici ├«nainte ├«n veciÔÇŁ. La Adunarea Na╚Ťional─â ╚Ťinut─â ├«n ziua de 1 dec. 1918 ├«n sala casinei din Alba Iulia particip─â 1.228 de delega╚Ťi (deputa╚Ťi) ale╚Öi ├«n circumscrip╚Ťiile electorale, precum ╚Öi de diferite institu╚Ťii ╚Öi organiza╚Ťii politice, culturale, profesionale, de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, religioase, militare, de femei, de sindicat ╚Ö.a. ├Än acela╚Öi timp, pe numele Adun─ârii Na╚Ťionale au sosit mii de adrese de adeziune cu sute de mii de semn─âturi din toate p─âr╚Ťile Transilvaniei. ├Än numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adun─ârii, format din: Gheorghe Pop de B─âse╚Öti, episcopii Ioan I. Pop ╚Öi Demetriu Radu ÔÇô pre╚Öedin╚Ťi, ╚śtefan Cicio Pop, Teodor Mihali, Ioan Fluera╚Ö ÔÇô vicepre╚Öedin╚Ťi, precum ╚Öi a unui secretariat. ├«n componen╚Ťa a nou─â personalit─â╚Ťi transilv─ânene. Gheorghe Pop de B─âse╚Öti, pre╚Öedintele Partidului Na╚Ťional Rom├ón, salut├«nd pe cei prezen╚Ťi, declar─â Adunarea de la Alba Iulia ÔÇ×constituit─â ╚Öi deschis─âÔÇŁ. Cuv├«ntarea solemn─â rostit─â de Vasile Goldi╚Ö face o schi╚Ť─â de istorie rom├óneasc─â ╚Öi se ├«ncheie cu un proiect de rezolu╚Ťie, care ├«ncepe cu cuvintele: ÔÇ×Adunarea Na╚Ťional─â a tuturor rom├ónilor din Transilvania, Banat ╚Öi ╚Üara Ungureasc─âÔÇŁ, aduna╚Ťi prin reprezentan╚Ťii lor ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi (la Alba Iulia ├«n ziua de 1 dec. 1918), decreteaz─â ÔÇ×unirea acelor rom├óni ╚Öi a tuturor teritoriilor locuite de d├«n╚Öii cu Rom├óniaÔÇŁ. Apoi, la tribuna adun─ârii au luat cuv├«ntul reprezentan╚Ťii celor dou─â partide politice: Iuliu Maniu (Partidul Na╚Ťional Rom├ón) ╚Öi Iosif Jumanca (Partidul Social-Democrat), care evoc├«nd lupta poporului rom├ón pentru unitate na╚Ťional─â ╚Öi dreptate social─â, au subliniat rolul pozitiv al Unirii pentru dezvoltarea societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Proiectul de rozolu╚Ťie propus de V. Goldi╚Ö a fost adoptat de Marea Adunare Na╚Ťional─â cu ova╚Ťii prelungite, manifest├«ndu-se astfel nestr─âmutata hot─âr├«re pentru ├«nf─âptuirea Marii Uniri. Pentru c├«rmuirea Transivaniei p├«n─â la ├«ntocmirea Constituantei, Adunarea Na╚Ťional─â hot─âr─â╚Öte alegerea unei adun─âri legislative numit─â Marele Sfat Na╚Ťional compus din 250 de membri, dintre care 200 s─â fie ale╚Öi de A. imediat, iar restul de 50 s─â fie coopta╚Ťi de c─âtre ├«nsu╚Öi Marele Sfat Na╚Ťional. Acesta, la r├«ndul s─âu nume╚Öte guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent, alc─âtuit din 15 membri, prezidat de Iuliu Maniu. Dup─â s─âv├«r╚Öirea actului istoric, cei peste 100.000 DE participan╚Ťi la Marea Adunare Na╚Ťional─â de la Alba Iulia aduna╚Ťi pe c├«mpul lui Horea aprob─â cu aclama╚Ťii entuziaste hot─âr├«rea de unire necondi╚Ťionat─â ╚Öi pentru totdeauna a Transilvaniei cu Rom├ónia. ├Än timp ce la Alba Iulia se hot─âra actul istoric al Unirii, ├«n satele ╚Öi ora╚Öele Transilvaniei aveau loc adun─âri de solidarizare ╚Öi aprobare a hot─âr├«rilor luate. Dou─â s─âpt─âm├«ni mai t├«rziu, actul Unirii a fost ├«nm├«nat ├«n cadru solemn regelui Ferdinand I, ├«n ziua de 14 dec. 1918, de c─âtre o delega╚Ťie a Marelui Sfat Na╚Ťional alc─âtuit─â din: V. Goldi╚Ö, Al. Vaida-Voevod ╚Öi episcopii Miron Cristea ╚Öi Iuliu Hossu. ├Än cuv├«ntul rostit cu acest prilej, V. Goldi╚Ö f─âc├«nd unele considera╚Ťii asupra actului Unirii, pe care-l aprecia ca o cerin╚Ť─âa istoriei ╚Öi civiliza╚Ťiei umane, ar─âta ÔÇ×c─â prin aceast─â unire, dup─â cea a Basarabiei ╚Öi apoi a Bucovinei, s-a ├«mplinit visul de o mie de ani al neamului rom├ónesc, unirea ├«ntr-un singur stat al tuturor rom├ónilorÔÇŁ. Prin decretele legii din 11/14 ╚Öi 18/30 dec. 1918, Consiliul de Mini╚Ötri, iar la 29 dec. 1918, Parlamentul au ratificat reunirea tuturor provinciilor istorice rom├óne╚Öti cu ╚Üara-mam─â, Rom├ónia. ├Äncununare a aspira╚Ťiilor de veacuri ale poporului rom├ón pentru eliberare na╚Ťional─â, rezultat al luptei duse de for╚Ťele social-politice ale vremii, Unirea din 1918 ÔÇô eveniment cardinal ├«n istoria rom├ónilor ÔÇô a marcat des─âv├«r╚Öirea procesului de realizare a statului na╚Ťional unitar, a creat cadrul propice pentru o mai accentuat─â evolu╚Ťie a economiei, ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. Ziua de 1 Decembrie a fost declarat─â, ├«n 1990, de Parlament, ca zi na╚Ťional─â a Rom├óniei.
AGENZIA NATIONALE STAMPA ASSOCIATA [agen╚Ťia na╚Ťionale] v. ANSA.
BLOCUL NA╚ÜIONAL-DEMOCRATIC (B.N.D.), coali╚Ťie de for╚Ťe politice alc─âtuit─â ├«n iun. 1944 din Partidul Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc, Partidul Na╚Ťional-Liberal, Partidul Social-Democrat ╚Öi Partidul Comunist. Programul s─âu viza: scoaterea Rom├óniei din r─âzboiul dus al─âturi de Germania, al─âturarea la coali╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite, revenirea la un regim democratic. A girat din punct de vedere politic actul de la 23 august 1944, c├«te un reprezentant al celor patru partide f─âc├«nd parte din guvern. ╚śi-a ├«ncetat activitatea ├«n oct. 1944.
CONSILIUL NA╚ÜIONAL ROM├éN CENTRAL, organ politic suprem, constituit la 30 oct. 1918 la Budapesta (la Arad din 2 nov. 1918), din c├«te ╚Öase reprezentan╚Ťi ai Partidului Na╚Ťional Rom├ón ╚Öi ai Partidului Social-Democrat Rom├ón. A avut atribu╚Ťiile unui guvern provizoriu al Transilvaniei, conduc├«nd ac╚Ťiunea de ├«nl─âturare a vechilor autorit─â╚Ťi ungare ╚Öi ├«nlocuirea lor cu consilii na╚Ťionale rom├óne. Condus de ╚śt. Cicio Pop. A preg─âtit ╚Öi organizat Adunarea Na╚Ťional─â de la Alba Iulia, care a hot─âr├«t, la 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu Rom├ónia. ╚śi-a ├«ncetat activitatea o dat─â cu crearea Consiliului Dirigent.
FRONTUL NA╚ÜIONAL DEMOCRAT (F.N.D.), coali╚Ťie a for╚Ťelor politice de st├ónga, creat─â ├«n oct. 1944 din ini╚Ťiativa P.C.R. La F.N.D. au aderat Partidul Social-Democrat, Comisia de organizare a mi╚Öc─ârii sindicale, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrio╚Ťilor, Uniunea Tineretului Comunist, Madosz-ul (ulterior Uniunea Popular─â Maghiar─â) ╚Öi alte organiza╚Ťii.
FRONTUL RENA╚śTERII NA╚ÜIONALE, partid politic unic ├«n stat (primul partid de ÔÇ×mas─âÔÇŁ din istoria Rom├óniei), ├«nfiin╚Ťat la 28 iun. 1938, care cuprindea ├«n r├óndurile sale pe to╚Ťi cet─â╚Ťenii ╚Ť─ârii, cu excep╚Ťia militarilor activi ╚Öi a judec─âtorilor, av├ónd drept scop sprijinirea monarhiei ├«n general ╚Öi a regimului autoritar al regelui Carol II. ╚śeful suprem al F.R.N. era regele. La alegerile parlamentare din 1 iun. 1939, deputa╚Ťii ╚Öi senatorii au fost obliga╚Ťi s─â depun─â jur─âm├ónt de credin╚Ť─â fa╚Ť─â de rege ╚Öi s─â poarte uniforma F.R.N. (de culoare albastr─â). La 20 ian. 1940 s-a instituit func╚Ťia de pre╚Öedinte, ├«n care a fost numit Al. Vaida-Voevod, iar la 22 iun. 1940, Carol II a hot─âr├ót transformarea F.R.N. ├«n Partidul Na╚Ťiunii, declarat ÔÇ×partid unic ╚Öi totalitarÔÇŁ, sub conducerea suprem─â a regelui. Desfiin╚Ťat prin Decretul din 9 sept. 1940.
FRONTUL SALV─éRII NA╚ÜIONALE (F.S.N.) 1. Organism al puterii de stat constituit, la Bucure╚Öti, ├«n 22 dec. 1989, ca urmare a evenimentelor revolu╚Ťionare din 16-22 dec., av├ónd drept scop ÔÇ×instaurarea democra╚Ťiei, libert─â╚Ťii ╚Öi demnit─â╚Ťii poporului rom├ónÔÇŁ. Hot─âr├ónd dizolvarea tuturor structurilor de putere ale fostului regim dictatorial, ├«ntreaga putere de stat a fost preluat─â de Consiliul Frontului Salv─ârii Na╚Ťionale (C. f. S. n.), ├«n care au fost desemna╚Ťi, provizoriu, ca membri (f─âr─â consultarea prealabil─â a unora dintre ace╚Ötia) Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, L├íszl├│ T├Âk├ęs, Dumitru Mazilu, Dan De╚Öliu, general ╚śtefan Gu╚Ö─â, general Victor St─ânculescu, Aurel Drago╚Ö Munteanu, Corneliu M─ânescu, Alexandru B├órl─âdeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Gelu Voican Voiculescu, Dan Mar╚Ťian, c─âpitan Mihai Lupoi, Ion Iliescu ╚Ö.a. ├Än teritoriu, se hot─âr─â╚Öte constituirea de consilii jude╚Ťene, municipale, or─â╚Öene╚Öti ╚Öi comunale ale F.S.N. Platforma-program a F.S.N. cuprindea deziderate ca: abandonarea rolului conduc─âtor al unui singur partid ╚Öi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern─âm├ónt; organizarea de alegeri libere ├«n luna aprilie; separarea puterilor legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â ├«n stat; elaborarea unei noi Constitu╚Ťii; respectarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale; restructurarea ├«ntregii economii na╚Ťionale pe baza criteriilor rentabilit─â╚Ťii ╚Öi eficien╚Ťei ╚Ö.a. La 26 dec., a fost ales ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte Ion Iliescu care a numit ├«n calitate de prim-min. al Rom├óniei, p├ón─â la Alegeri, pe Petre Roman. La ├«nceputul anului 1990, societatea rom├óneasc─â, marcat─â de cele patru decenii ╚Öi jum─âtate de dictatur─â comunist─â, a traversat ├«n c├óteva r├ónduri (12 ian., 23 ian., 28-29 ian., 18 febr. 1990 ╚Ö.a.) puternice crize politice, succesiunea evenimentelor devenind deosebit de rapid─â ╚Öi dens─â. La 23 ian. C. f. S. n. hot─âr─â╚Öte participarea F.S.N. (care ├«n febr. se constituie ├«n partid politic) la alegeri, ├«n contextul de╚Ťinerii puterii politico-legislative, ceea ce a provocat protestul unor partide. Reprezentan╚Ťii partidelor politice ╚Öi cei ai C. f. S. n. cad de acord asupra constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Na╚Ťional─â (C.P.U.N.), format prin restructurarea C. f. S. n. ╚Öi reprezentare egal─â, cu c├óte trei membri, a partidelor constituite p├ón─â la acea dat─â (50% din totalul membrilor C.P.U.N.). 2. Partid politic creat ├«n febr. 1990, la Bucure╚Öti, care s-a autodefinit ÔÇ×forma╚Ťiune politic─â democratic─â, de larg─â cuprindere social─â, ce urm─âre╚Öte transformarea societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti pe baza valorilor democra╚Ťiei, libert─â╚Ťii ╚Öi demnit─â╚ŤiiÔÇŁ. Pre╚Öedinte: Ion Iliescu (din apr. 1990; ├«n urma alegerilor din 20 ami 1990, candid├ónd din partea F.S.N., este ales pre╚Öedinte al Rom├óniei); Petre Roman, lider na╚Ťional (din mart. 1991) ╚Öi pre╚Öedinte al F.S.N. (din apr. 1992). ├Än condi╚Ťiile existen╚Ťei, ├«n partid, a unor acute divergen╚Ťe privind c─âile de trecere a Rom├óniei la economia de pia╚Ť─â ╚Öi a instituirii statului de drept, F.S.N. se scindeaz─â ├«n partidele: Frontul Salv─ârii Na╚Ťionale (din mai 1993, Partidul Democrat-F.S.N.) ╚Öi Frontul Democrat al Salv─ârii Na╚Ťionale (din iul. 1993, Partidul Democra╚Ťiei Sociale din Rom├ónia ÔÇô P.D.S.R.).
JURNALUL NA╚ÜIONAL, revist─â s─âpt─âm├ónal─â de critic─â ╚Öi de informa╚Ťie literar─â, ap─ârut─â la Ia╚Öi (1 ian.-31 dec. 1939), sub direc╚Ťia lui G. C─âlinescu; a fost interzis─â, din cauza orient─ârii ei democratice. O nou─â serie a ap─ârut la Bucure╚Öti (1947-1948); reapare (din 1990).
NA╚ÜION├üL-SOCIAL├ŹSM (< germ., fr.) s. n. Doctrin─â politic─â ini╚Ťiat─â de A. Hitler imediat dup─â primul r─âzboi mondial. Doctrima n.-╚Ö., expus─â ├«n ÔÇ×Mein KampfÔÇŁ (1925-1927), a devenit ideologia Partidului Na╚Ťional-Socialist al Muncitorilor Germani, iar din 1933 ideologia oficial─â a Germaniei naziste. Bazat─â pe teoria superiorit─â╚Ťii rasei ariene, al c─ârei reprezentant ÔÇ×purÔÇŁ ar fi poporul german, a fost rasist─â ╚Öi na╚Ťionalist─â, ├«ncerc├ónd s─â justifice violen╚Ťa, genocidul, r─âzboaiele de cotropire. Sin. nazism.
OPERA NA╚ÜIONAL─é DIN BUCURE╚śTI, institu╚Ťie de spectacol inaugurat─â ├«n 1921, cu Lohengrin de Wagner, sub bagheta lui G. Enescu. Cea mai important─â scen─â liric─â a ╚Ť─ârii. Repertoriu ce a cuprins de-a lungul timpului peste 150 de titluri de oper─â ╚Öi balet, de o mare varietate. Spectacolele se desf─â╚Öoar─â ├«n actualul sediu din 1953 (inaugurat la 9 ian. 1954). A fost slujit─â de genera╚Ťii succesive de soli╚Öti prestigio╚Öi precum: Petre ╚śtef─ânescu-Goang─â, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enig─ârescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arn─âutu, David Ohanesian, Nicolae Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iord─âchescu, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Viorica Cortez, Felicia Filip, Roxan Briban sau balerini ca Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Ioan Tugearu, Mihai Babu╚Öka, Tiberiu Almosnino, Corina Dumitrescu ╚Ö.a. Turnee ├«n ├«ntreaga lume.
ORCHESTRA NA╚ÜIONAL─é RADIO, ansamblu simfonic ├«nfiin╚Ťat, ├«n 1928, de M. Jora, cu scopul de a sus╚Ťine concerte simfonice publice, difuzate la radio ├«n direct. Una dintre primele orchestre radio din Europa. Prezint─â publicului partituri celebre ╚Öi prime audi╚Ťii, din crea╚Ťia universal─â ╚Öi rom├óneasc─â al─âturi de dirijori ╚Öi soli╚Öti de valoare. Realizeaz─â ├«nregistr─âri ╚Öi turnee.
PARTIDUL NA╚ÜIONAL ROM├éN DIN TRANSILVANIA (P.N.R.), partid politic creat, la 12 mai 1881, prin unificarea Partidului Na╚Ťional Rom├ón din Banat ╚Öi Ungaria (constituit la 7 febr. 1869) cu Partidul Na╚Ťional Rom├ón din Transilvania (8 mart. 1869). Constituirea noului partid ╚Öi adoptarea programului s─âu au grupat, pentru prima dat─â, toate elementele politice rom├óne╚Öti din Transilvania, Banat, Cri╚Öana ╚Öi Maramure╚Ö, pe baza unei platforme politice ╚Öi de ac╚Ťiune comune privind: lupta pentru rec├ó╚Ötigarea autonomiei Transilvaniei (pierdute prin compromisul austro-ungar din 1867), dreptul de a folosi limba rom├ón─â ├«n administra╚Ťie ╚Öi justi╚Ťie ├«n toate regiunile locuite de rom├óni, revizuirea Legii na╚Ťionalit─â╚Ťilor din dec. 1868, ├«n sensul recunoa╚Öterii egalit─â╚Ťii ├«n drepturi a tuturor na╚Ťionalit─â╚Ťilor, adoptarea unei noi legi electorale viz├ónd l─ârgirea dreptului de vot, numirea ├«n func╚Ťii administrative, ├«n ╚Ťinuturile locuite de rom├óni a cet─â╚Ťenilor de etnie rom├ón─â sau care cunosc limba rom├ón─â ╚Öi obiceiurile poporului rom├ón, lupta pentru men╚Ťinerea autonomiei bisericilor ╚Öi a ╚Öcolilor confesionale rom├óne╚Öti, lupta ├«mpotriva tendin╚Ťelor de dezna╚Ťionalizare manifestate de organele statului. Conferin╚Ťa na╚Ťional─â de unificare de la Sibiu l-a ├«mputernicit pe George Bari╚Ťiu cu redactarea unui memoriu (ÔÇ×Memoriul explicativÔÇŁ), care s─â analizeze, sub toate aspectele, situa╚Ťia din monarhia austro-ungar─â. Roadele platformei de ac╚Ťiune nu ├«nt├órzie s─â se arate. La 8/20 ian. 1892 este convocat─â, la Sibiu, o Conferin╚Ť─â extraordinar─â a P.N.R., care hot─âr─â╚Öte, ├«n condi╚Ťiile intensific─ârii asupririi maghiare, alc─âtuirea unui Memorandum c─âtre ├«mp─âratul Franz Joseph I, cuprinz├ónd o expunere a revendic─ârilor celor peste trei milioane de rom├óni din monarhia austro-ungar─â ╚Öi o critic─â sistematic─â a politicii na╚Ťionale intolerante a guvernului ungar. Memorandum-ul, care s-a bucurat de puternice manifesta╚Ťii ale rom├ónilor de pretutindeni, a marcat un moment deosebit de important ├«n istoria mi╚Öc─ârii na╚Ťionale a rom├ónilor transilv─âneni, inaugur├ónd o nou─â etap─â de lupt─â sus╚Ťinut─â pentru victoria revendic─ârilor rom├óne╚Öti. ├Än pofida ordonan╚Ťei guvernului ungar de dizolvare a P.N.R. (iun. 1894), se ac╚Ťioneaz─â pentru ├«nt─ârirea organizatoric─â a partidului. Convocat─â la Sibiu (10/23 ian. 1905), Conferin╚Ťa P.N.R. alege un nou program politic: recunoa╚Öterea poporului rom├ón ca na╚Ťiune alc─âtuitoare ├«n stat, c─âreia s─â i se asigure dezvoltare etnic─â ╚Öi constitu╚Ťional─â, respectarea legii despre egala ├«ndrept─â╚Ťire a na╚Ťionalit─â╚Ťilor, garantarea prin lege a dreptului de ├«ntrunire ╚Öi organizare, libertatea presei, adoptarea votului universal, egal ╚Öi secret, reducerea impozitului pentru p─âm├ónt ╚Öi introducerea contribu╚Ťiei progresive dup─â venit, ├«mpropriet─ârirea, ├«n m─âsura posibilit─â╚Ťilor, a ╚Ť─âranilor din propriet─â╚Ťile statului, inalienabilitatea ╚Öi indivizibilitatea minimului de proprietate, asigur─âri de stat pentru boal─â ╚Öi b─âtr├óne╚Ťe, medici ╚Öi medicamente pentru s─âraci etc. Potrivit noii linii tactice de participare la via╚Ťa electoral─â ╚Öi parlamentar─â, P.N.R. ob╚Ťine ├«n alegerile din 1905 opt mandate, ├«n 1906, 15, iar ├«n 1910, a urmare a m─âsurilor represive ale guvernului ungar, doar cinci mandate. ├Äntrunit la Oradea (12 oct. 1918), Comitetul Executiv al P.N.R., adopt─â, ├«n unanimitate, o Declara╚Ťie, redactat─â de Vasile Goldi╚Ö, privind hot─âr├órea na╚Ťiunii rom├óne din Transilvania de a se a╚Öeza ÔÇ×printre na╚Ťiunile libereÔÇŁ (├«n temeiul dreptului na╚Ťional ca fiecare na╚Ťiune s─â dispun─â liber de soarta sa). Se revendic─â recunoa╚Öterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei ╚Öi se constituie un ÔÇ×Comitet de ac╚ŤiuneÔÇŁ cu sediul la Arad, av├óndu-l ├«n frunte pe Vasile Goldi╚Ö. La 18 oct. 1918, dr. Alexandru Vaida-Voevod, membru marcant al P.N.R., cite╚Öte ├«n parlamentul ungar de la Budapesta Declara╚Ťia de autodeterminare ╚Öi desp─âr╚Ťire a rom├ónilor transilv─âneni de Ungaria, elaborat─â de Comitetul Executiv al partidului, iar la 30 oct. 1918 se constituie Consiliul Na╚Ťional Rom├ón (ini╚Ťial cu sediul la Budapesta, iar din 3 nov., la Arad), organ de conducere al rom├ónilor transilv─âneni, format sin ╚Öase reprezentan╚Ťi ai P.N.R. (Vasile Goldi╚Ö, Aurel Laz─âr, Teodor Mihali, ╚śtefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod ╚Öi Aurel Vlad) ╚Öi ╚Öase social-democra╚Ťi (Tiron Albani, Ioan Fluera╚Ö, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu ╚Öi Baziliu Surdu). Ca unic for de conducere al rom├ónilor transilv─âneni, a organizat ├«n comune, comitate ╚Öi ora╚Öe g─ârzi na╚Ťionale ╚Öi g─ârzi civile s─âte╚Öti pentru ÔÇ×p─âstrarea lini╚Ötii ╚Öi averii fiec─âruiaÔÇŁ, prelu├ónd puterea ├«n ├«ntreaga Transilvanie. E╚Öu├ónd tratativele duse la Arad (15-15 nov.) cu reprezentan╚Ťii Consiliului Na╚Ťional Maghiar ╚Öi ai guvernului K├íroly Mih├íly, la 18 nov. 1918, ├«n numele Marelui Sfat al Na╚Ťiunii Rom├óne, este lansat un manifest, intitulat C─âtre popoarele lumii, prin care Consiliul Na╚Ťional Rom├ón Central f─âcea cunoscut refuzul guvernului ungar de a lua ├«n considerare revendic─ârile juste ale popula╚Ťiei rom├óne ÔÇ×de a-╚Öi ├«nfiin╚Ťa pe teritoriul locuit de d├ónsa statul s─âu liber ╚Öi independentÔÇŁ. ├Än aceste ├«mprejur─âri, Marele Sfat Na╚Ťional din Transilvania convoac─â pe 1 dec. 1918 Marea Adunare Na╚Ťional─â de la Alba Iulia, care hot─âr─â╚Öte unirea necondi╚Ťionat─â ╚Öi pentru totdeauna cu Rom├ónia a Transilvaniei, Banatului, Cri╚Öanei ╚Öi Maramure╚Öului. Pentru c├órmuirea Transilvaniei p├ón─â la alc─âtuirea Constituantei, Adunarea Na╚Ťional─â procedeaz─â la alegerea unei adun─âri legislative, numit─â Marele Sfat Na╚Ťional, care la r├óndu-i nume╚Öte guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent, ├«n frunte cu Iuliu Maniu, vicepre╚Öedintele P.N.R., care s-a ocupat de instituirea administra╚Ťiei rom├óne╚Öti pe teritoriul Transilvaniei; de asemenea, Consiliul Dirigent a adoptat Legea pentru reforma agrar─â ├«n Transilvania, precum ╚Öi Legea electoral─â, care prevedea introducerea votului universal pentru to╚Ťi b─ârba╚Ťii, ├«ncep├ónd cu v├órsta de 21 ani. P.N.R. a c├ó╚Ötigat majoritatea voturilor ├«n Transilvania, cu prilejul primelor alegeri parlamentare (nov. 1919, ├«n baza votului universal ╚Öi la scara Rom├óniei ├«ntregite, clas├óndu-se pe primul loc fa╚Ť─â de celelalte forma╚Ťiuni politice: P.N.L., Partidul ╚Ü─âr─ânesc din Basarabia, Partidul ╚Ü─âr─ânesc, Partidul Na╚Ťional-Democrat, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina etc.); particip─â la guvernul Blocului parlamentar, condus de Alexandru Vaida-Voevod. Pe fondul controverselor iscate ├«n s├ónul partidului dup─â Unirea din 1918, privind viitorul P.N.R., o grupare condus─â de Octavian Goga p─âr─âse╚Öte partidul ╚Öi fuzioneaz─â (apr. 1920) cu Partidul Poporului. ├Än vederea contracar─ârii domina╚Ťiei liberale ├«n via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii, Iuliu Maniu, ├«n calitatea de pre╚Öedinte al partidului, ia ini╚Ťiativa cre─ârii unui mare partid de guvern─âm├ónt prin fuziunea cu Partidul Conservator-Democrat (nov. 1922), cu Partidul Na╚Ťionalist al Poporului (mart. 1925), iar ├«n 10 oct. 1926, cu Partidul ╚Ü─âr─ânesc, pun├óndu-se astfel bazele Partidului Na╚Ťional-╚Ü─âr─ânesc. Pre╚Öedin╚Ťi: Nicolae Popea (1881-1882), Partenie Cosma (1882-1883), George Bari╚Ťiu (1884-1888), Ioan Ra╚Ťiu (1889-1890), Vincen╚Ťiu Babe╚Ö (1890-1902), Gheorghe Pop de B─âse╚Öti (1903-1919), Iuliu Maniu (1919-1926). A editat publica╚Ťiile: ÔÇ×TribunaÔÇŁ (1884-1903), ÔÇ×LuptaÔÇŁ (1906-1910), ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ (1911-1916; oct.-dec. 1918), ÔÇ×PatriaÔÇŁ (1919-1926).
PARTIDUL NA╚ÜIONAL-LIBERAL (P.N.L.), partid creat ├«n ian.-mart. 1875, cu prilejul ├«ncheg─ârii coali╚Ťiei grup─ârilor liberale ÔÇ×Coali╚Ťia de la Mazar-Pa╚ÖaÔÇŁ (dup─â numele musulman al englezului Stephen Bartlett Lakeman, ├«n casa c─âruia a avut prima consf─âtuire), pun├óndu-se bazele Partidului Liberal, al c─ârui nucleu l-a format gruparea liberal─â-radical─â, constituit─â ├«n 1861, ╚Öi c─âruia, ├«n 1867, i s-au raliat liberalii din jurul lui Mihail Kog─âlniceanu se consolideaz─â definitiv ├«n timpul guvern─ârii liberale din perioada 1876-1888 (cea mai lung─â guvernare de partid din istoria Regatului Rom├óniei), devenind cel mai puternic partid politic din ╚Ťar─â, ╚Öi cel mai mult timp la guvernare (1867-1868, 1876-1888, 1895-1899, 1901-1904, 1907-1910, 1914-1917, 1918, 1922-1926, 1927, 1933-1937). Cu o baz─â social─â extrem de divers─â, reprezentativ─â pentru cele m ai diferite categorii sociale ╚Öi av├ónd ├«n frunte reprezentan╚Ťi ai familiei Br─âtianu (cu excep╚Ťia anilor 1892-1909 ╚Öi 1930-1933), P.N.L. va juca un rol determinant ├«n cristalizarea, consolidarea ╚Öi modernizarea structurilor social-economice ╚Öi politice ale societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti, ├«n proclamarea independen╚Ťei de stat a Rom├óniei (1877-1878), iar ├«n anii Primului R─âzboi Mondial ├«n preg─âtirea diplomatic─â ╚Öi politic─â a ├«nf─âptuirii Marii Uniri (1918); dup─â aceea, mai ales ├«n r─âstimpul guvern─ârii (1922-1926), va avea un rol ├«nsemnat ├«n punerea bazelor noilor structuri ale statului rom├ón ╚Öi ale noului regim social-politic postbelic. De-a lungul istoriei sale, P.N.L. cunoa╚Öte, mai ales ├«ntre 1880 ╚Öi 1908, numeroase fr─âm├ónt─âri, ├«n s├ónul lui manifest├óndu-se mai multe disiden╚Ťe (gruparea liberal-radicalilor ÔÇô C.A. Rosetti; gruparea liberalilor de st├ónga ÔÇô P.S. Aurelian; gruparea liberalilor tineri ÔÇô ÔÇ×OcultaÔÇŁ). Dup─â 1930 partidul traverseaz─â iar─â╚Öi o perioad─â de tensiuni ╚Öi fr─âm├ónt─âri, soldate cu crearea unor grup─âri politice (gruparea liberalilor ÔÇ×b─âtr├óniÔÇŁ ÔÇô I.G. Duca, gruparea liberalilor ÔÇ×tineriÔÇŁ ÔÇô Gh. T─ât─ârescu ╚Öi gruparea liberalilor ÔÇ×georgi╚ÖtiÔÇŁ ÔÇô Gh. Br─âtianu), interzis la 30 mart. 1938, ├«n urma decretului regal de dizolvare a partidelor politice, va continua s─â activeze prin liderii s─âi p├ón─â ├«n anul 1944. ├Än nov. 1947, ├«n condi╚Ťiile reprim─ârii partidelor politice, conducerea P.N.L. anun╚Ť─â ├«ncetarea activit─â╚Ťii politice a tuturor organiza╚Ťiilor liberale. ├Än dec. 1989, un Comitet de ini╚Ťiativ─â, constituit din 12 persoane vechi membri ai partidului, a reluat activitatea oficial─â a P.N.L., consfin╚Ťit─â prin decizia civil─â a Tribunalului Municipal Bucure╚Öti din 15 mart. 1990. P.N.L. a f─âcut parte, prin trei reprezentan╚Ťi din Consiliul Provizoriu de Uniune Na╚Ťional─â (C.P.U.N.) creat la 9 febr. 1990, ca organ legislativ ╚Öi al puterii de stat pentru conducerea ╚Ť─ârii p├ón─â la alegerile parlamentare ╚Öi preziden╚Ťiale din 20 mai 1990. La 31 mart. 1990, are loc primul Congres al partidului, care adopt─â Statutul, Programul ╚Öi alege conducerea: pre╚Öedinte Radu C├ómpeanu. Continuator al g├óndirii liberale, ├«n programe se reg─âsesc idei ca: restructurarea ╚Öi dezvoltarea economiei, ├«n care statul s─â aib─â un rol subsidiar, garantarea propriet─â╚Ťii private, privatizarea treptat─â a unit─â╚Ťilor economice, stimularea ini╚Ťiativei individuale, dezvoltarea ╚Öi consolidarea clasei de mijloc, separa╚Ťia puterilor ├«n stat, respectarea ╚Öi garantarea drepturilor fundamentale ale omului ╚Öi ale cet─â╚Ťeanului, libertatea de exprimare ╚Öi a presei, garantarea libert─â╚Ťii tuturor cultelor religioase, respectarea drepturilor minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale, reintroducerea ╚Öi garantarea libert─â╚Ťii sindicale ╚Öi a dreptului de grev─â etc. La alegerile parlamentare (20 mai 1990), P.N.L. a ob╚Ťinut 29 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 10 de senatori, iar candidatul la pre╚Öeden╚Ťie al P.N.L., Radu C├ómpeanu, a ob╚Ťinut locul doi, cu 10,64% din voturi. Ca urmare a ne├«n╚Ťelegerilor dintre vechii liberali ╚Öi grupul tinerilor liberali se produce prima sciziune (12 iul. 1990), ultimii, exclu╚Öi din P.N.L., ├«nfiin╚Ťeaz─â Partidul Liberal-Aripa T├ón─âr─â; la 18 oct. 1990, Partidul Socialist Liberal (Nicolae Cerveni) fuzioneaz─â cu P.N.L., p├ón─â ├«n apr. 1992, c├ónd o parte din membrii acestei forma╚Ťiuni politice s-au retras din partid, ├«ntemeind P.N.L.-Conven╚Ťia Democratic─â (P.N.L.-C.D.) reprezent├ónd, de fapt, a doua sciziune ├«n partid. P.N.L. a participat, al─âturi de alte partide politice, la constituirea Conven╚Ťiei Na╚Ťionale pentru Instaurarea Democra╚Ťiei (C.N.I.D.), transformat─â (26 nov. 1991) ├«n Conven╚Ťia Democratic─â din Rom├ónia (C.D.R.). ├Än guvernul Theodor Stolojan (1-16 oct. 1991, 16 oct. 1991-19 nov. 1992), P.N.L. a de╚Ťinut dou─â ministere ╚Öi un secretariat de stat la Ministerul Afacerilor Externe. La alegerile locale (9 febr. 1992), P.N.L. a ob╚Ťinut 14 mandate de primar, 576 de consilieri locali ╚Öi 30 de consilieri jude╚Ťeni, dar la alegerile parlamentare, P.N.L (care p─âr─âsise C.D.R. la 11 apr. 1992), candid├ónd pe liste proprii, nu a reu╚Öit s─â treac─â pragul electoral de 3%, necesar intr─ârii ├«n Parlament. ├Än aceste condi╚Ťii, se constituie ├«n s├ónul partidului Grupul de Reform─â Moral─â ╚Öi Politic─â viz├ónd schimb─âri ├«n conducerea P.N.L.; exclu╚Öi din P.N.L. (2 dec. 1992), membrii Grupului formeaz─â (21 febr. 1993) ├«mpreun─â cu P.N.L.-A.T. ╚Öi cu o grupare desprins─â din P.N.L.-C.D. Partidul Liberal 1993 (PL ÔÇÖ93). Congresul de la Bra╚Öov (26-27 febr. 1993) hot─âr─â╚Öte fuziunea cu Noul Partid Liberal (grupare desprins─â din P.N.L.-A.T.); Mircea Ionescu-Quintus preia func╚Ťia de pre╚Öedinte, ├«nlocuindu-l pe Radu C├ómpeanu. Pre╚Öedintele P.N.L., M. Ionescu-Quintus face public─â (3 dec. 1993) hot─âr├órea Biroului Permanent al partidului ca Radu C├ómpeanu s─â fie ÔÇ×dec─âzutÔÇŁ din toate func╚Ťiile de partid, pentru ├«nc─âlcarea statutului partidului ╚Öi a conduitei liberale, prin nerespectarea de c─âtre acesta a deciziei luate la Congresul din 26-27 febr. 1993 de ├«nlocuire a sa din func╚Ťia de pre╚Öedinte al P.N.L. La Bucure╚Öti ╚Öi Bra╚Öov sunt convocate dou─â congrese (5 febr. 1994) ale celor dou─â aripi din P.N.L. (conduse de R. C├ómpeanu ╚Öi respectiv M. Ionescu-Quintus), care se consider─â fiecare reprezentant─â legitim─â a partidului. Tribunalul Municipal Bucure╚Öti decide (21 oct. 1994) c─â aripa Ionescu-Quintus este reprezentanta legal─â a P.N.L. Gruparea liberal─â Radu C├ómpeanu constituie un nou partid (9 mai 1995), denumit Partidul Na╚Ťional Liberal (C├ómpeanu). P.N.L. (Quintus) reintegreaz─â partidul ├«n C.D.R. (20 dec. 1994), pe listele c─âruia va candida la alegerile locale (iun. 1996) ╚Öi parlamentare (3 nov. 1996), reu╚Öind s─â ob╚Ťin─â 23 de mandate ├«n Camera Deputa╚Ťilor ╚Öi 17 ├«n Senat. ├Än guvernul de coali╚Ťie C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., codus de Victor Ciorbea, a de╚Ťinut cinci ministere, iar ├«n cele conduse de Radu Vasile ╚Öi Mugurel Is─ârescu trei ministere ╚Öi secretariatul general al guvernului. ├Än apr. 1997, P.N.L. a absorbit P.N.L.-C.D. (Al. Popovici), iar dup─â Congresul din 16-17 mai 1997, care aduce unele modific─âri la Statut, adopt─â un nou program ╚Öi se re├«nfiin╚Ťeaz─â func╚Ťie de vicepre╚Öedinte, ocupat─â de Valeriu Stoica; are loc fuziunea, prin absorb╚Ťie, a Partidului Alian╚Ťei Civice (28 mart. 1998) ╚Öi a Partidului Liberal (7 sept. 1998). Dup─â mai multe tratative cu P.N.╚Ü.-C.D. privind modificarea Statului Alian╚Ťei, c├ót ╚Öi a condi╚Ťiilor de participare la alegerile locale ╚Öi parlamentare, P.N.L. se autosuspend─â din C.D.R. ├Än aceste condi╚Ťii particip─â pe liste proprii ├«n alegerile locale (iun. 2000), ob╚Ťin├ónd 8,50% din num─ârul mandatelor pentru primari, 10,02 pentru consilieri locali ╚Öi 9,31% pentru consilieri jude╚Ťeni; la alegerile parlamentare (26 nov. 2000) a ob╚Ťinut 30 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 13 de senatori; candidatul partidului pentru pre╚Öeden╚Ťie, Theodor Stolojan s-a plasat pe locul trei, cu 11,78% din voturi. ├Än turul doi al preziden╚Ťialelor din 10 dec., unde s-au confruntat Ion Iliescu ╚Öi Vadim Tudor, P.N.L. a recomandat electoratului s─â voteze ÔÇ×├«mpotriva extremismuluiÔÇŁ. Dup─â analizarea rezultatelor alegerilor (2 dec.) P.N.L. a semnat (27 dec. 2000) cu P.S.D.R. un protocol de sus╚Ťinere a guvernului minoritar Adrian N─âstase ╚Öi de colaborare pe probleme specifice (protocolul a fost reziliat la 18 apr. 2001, P.N.L. asum├óndu-╚Öi ├«n totalitate rolul de partid de opozi╚Ťie). Congresul P.N.L. (17-18 febr. 2001) alege ca pre╚Öedinte al partidului pe Valeriu Stoica (├«n urma retragerii lui Mircea Ionescu-Quintus), modific─â Statutul (├«n sensul acord─ârii filialelor teritoriale a dreptului de veto asupra listelor electorale pentru Parlament ╚Öi a ordinii candida╚Ťilor ├«nscri╚Öi pe liste) ╚Öi adopt─â un nou Program. La 19 ian. 2002 are loc congresul de unificare, prin absorb╚Ťie, a partidului Alian╚Ťa pentru Rom├ónia (Ap.R.), Teodor Mele╚Öcanu devenind vicepre╚Öedinte al P.N.L. Pre╚Öedintele Valeriu Stoica, ├«nvinov─â╚Ťit de o mare parte a membrilor Biroului Permanent Central de o oarecare lips─â de popularitate a partidului, renun╚Ť─â (11 iul. 2002) de a mai candida la Congresul Extraordinar (24-25 aug. 2002), recomand├ónd pe Theodor Stolojan, care este ales pre╚Öedinte, cu o majoritate cov├ór╚Öitoare de voturi fa╚Ť─â de contracandidatul s─âu Ludovic Orban. Congresul adopt─â un nou statut ╚Öi un nou program, care pune accentul pe coeziunea P.N.L. ╚Öi eficientizarea activit─â╚Ťii sale. Pentru realizarea unei opozi╚Ťii eficiente, la 6 ╚Öi, respectiv, 11 febr. 2003, sunt semante protocoale de colaborare ├«ntre grupurile parlamentare P.N.L.-P.D. din Camera Deputa╚Ťilor ╚Öi Senat. ├Än paralel, P.N.L. a ├«nceput negocieri de fuziune cu Uniunea For╚Ťelor de Dreapta ╚Öi P.N.L. (C├ómpeanu). La 18 apr. 2003 are loc Congresul extraordinar al P.N.L., care a hot─âr├ót fuziunea prin absorb╚Ťie a partidului Uniunea For╚Ťelor de Dreapta. Congresul extraordinar al P.N.L. (27 sept. 2003) aprob─â, ├«n unanimitate, fuziunea prin absorb╚Ťie a P.N.L.-C├ómpeanu; Radu C├ómpeanu este numit de c─âtre Congres pre╚Öedinte fondator al P.N.L.-1990. La 28 sept. 2003 au loc, simultan, congresele P.N.L. ╚Öi P.D. de adoptare a ÔÇ×Alian╚Ťei pentru Dreptate ╚Öi Adev─ârÔÇŁ, P.N.L.-P.D., care ╚Öi-a propus: consolidarea statului de drept, garantarea ╚Öi respectarea propriet─â╚Ťii private, realizarea unei economii de pia╚Ť─â func╚Ťionale, stimularea spiritului demersurilor pentru integrarea Rom├óniei ├«n structurile euro-atlantice. Membru al Interna╚Ťionalei Liberale (din mart. 1999). Pre╚Öedin╚Ťi: Ion C. Br─âtianu (1875-1891; p├ón─â ├«n 1882-1883, ├«mpreun─â cu C.A. Rosetti), Dumitru C. Br─âtianu (1891-1892), Dimitrie A. Sturdza (1892-1909), Ion I.C. Br─âtianu (1909-1927), Vintil─â I.C. Br─âtianu (1927-1930), Ion Gh. Duca (1930-1933), Constantin I.C. Br─âtianu (1934-1947), Radu Anton C├ómpeanu (1990-1993), Mircea Ionescu-Quintus (1993-2001), Valeriu Stoica (2001-2002), Theodor Stolojan (2002-2004), C─âlin Popescu T─âriceanu (2004-2009), George Crin Lauren╚Ťiu Antonescu (2009-). Editeaz─â publica╚Ťiile: ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ (1866-1884); ÔÇ×Voin╚Ťa na╚Ťional─âÔÇŁ (1884-1914); ÔÇ×ViitorulÔÇŁ (1914-1945; 1990-1992); ÔÇ×LiberalulÔÇŁ (1946-1947; 1990-1991).
PARTIDUL NA╚ÜIONAL-╚Ü─éR─éNESC (P.N.╚Ü.), partid care constituie, la Bucure╚Öti (10 oct. 1926), ├«n urma fuziunii Partidului ╚Ü─âr─ânesc (creat ├«n dec. 1918, ├«n Vechiul Regat), condus de Ion Mihalache, cu Partidul Na╚Ťional (├«nfiin╚Ťat ├«n mai 1881) din Transilvania, ├«n frunte cu Iuliu Maniu. La conducerea Delega╚Ťiei Permanente a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache, ca vicepre╚Öedinte, iar ca membri: Nicolae Lupu, Alexandru Vaida-Voevod, Paul Br─ât─â╚Öanu, Mihai Popovici ╚Öi Virgil N. Madgearu. P.N.╚Ü. a cuprins ├«n r├óndurile sale marea majoritatea a ╚Ť─âr─ânimii, o parte a intelectualit─â╚Ťii, precum ╚Öi meseria╚Öi, mici comercian╚Ťi, muncitori; a promovat o ideologie nou─â ÔÇô ╚Ť─âr─ânismul, care preconiza asigurarea primatului agriculturii ├«n via╚Ťa economic─â a ÔÇ×statului ╚Ť─âr─ânescÔÇŁ. ├Än programul P.N.╚Ü. se reg─âsesc problemele vie╚Ťii economice ╚Öi social-politice ale ╚Ť─ârii, cum ar fi: necesitatea adopt─ârii unei noi Constitu╚Ťii, care s─â garanteze drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile democratice, responsabilitatea ministerial─â ╚Öi a func╚Ťionarilor publici, reforma administrativ─â pe baza autonomiei locale, unificarea legislativ─â, reorganizarea justi╚Ťiei, inclusiv a celei militare, ├«nt─ârirea armatei, organizarea industriei de r─âzboi, organizarea produc╚Ťiei agricole, dezvoltarea coopera╚Ťiei, credite ieftine pentru ╚Ť─ârani, ├«ncurajarea industriei bazat─â pe izvoarele de energie ale ╚Ť─ârii, sprijinirea industriei ╚Ť─âr─âne╚Öti, stabilizarea monetar─â ╚Öi echilibrul bugetar, recunoa╚Öterea unor drepturi pentru muncitori, ├«ntre care ╚Öi acela de a se organiza ├«n sindicate, instruc╚Ťia public─â, dezvoltarea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului primar, agricol, comercial ╚Öi industrial, precum ╚Öi a ├«nv─â╚Ť─âm├óntului universitar, garantarea libert─â╚Ťii de con╚Ötiin╚Ť─â, libertatea ╚Öi protec╚Ťia cultelor recunoscute, o politic─â extern─â ├«ntemeiat─â, ├«n primul r├ónd, pe men╚Ťinerea ╚Öi consolidarea raporturilor cu fo╚Ötii Alia╚Ťi din Primul R─âzboi Mondial, ├«ndeplinirea cinstit─â ╚Öi loial─â a tratatelor, stabilirea de rela╚Ťii normale cu toate statele ╚Öi ├«n chip deosebit cu statele vecine. ├Än timpul celor dou─â guvern─âri na╚Ťional-╚Ť─âr─âniste (1928-1931; 1932-1933), a c─âror activitate a fost puternic afectat─â de consecin╚Ťele profunde ale crizei mondiale (1929-1933), au fost promovate un ╚Öir de m─âsuri menite s─â revigoreze economia na╚Ťional─â, concomitent cu atragerea, ├«n virtutea doctrinei ÔÇ×por╚Ťilor deschiseÔÇŁ, a capitalului str─âin ├«ntr-o seam─â de activit─â╚Ťi economice, orientare de care s-a ├«ndep─ârtat ├«n anii celei de-a doua guvern─âri, c├ónd s-a adoptat o politic─â vamal─â protec╚Ťionist─â. ├Än condi╚Ťiile crizei economice din anii 1929-1933 au loc fr─âm├ónt─âri sociale, dintre care se deta╚Öeaz─â greva minerilor din Lupeni (1929), precum ╚Öi grevele muncitorilor petroli╚Öti de pe Valea Prahovei ╚Öi ale ceferi╚Ötilor de la Atelierele ÔÇ×Grivi╚ŤaÔÇŁ din Bucure╚Öti (ian.-febr. 1933), ├«mpotriva c─ârora, pentru restabilirea ordinii, guvernul a recurs la represiunea armat─â. De-a lungul existen╚Ťei sale, P.N.╚Ü., n-a fost scutit de erori, aprecieri ╚Öi orient─âri neconforme cu realitatea, fapt ce s-a repercutat negativ ├«n men╚Ťinerea unit─â╚Ťii r├óndurilor sale sau ├«n pierderea ├«ncrederii ╚Öi influen╚Ťei ├«n r├óndul electoratului. Astfel, P.N.╚Ü. a cunoscut, din varii motive (structur─â social─â eterogen─â, deosebire de vedere ├«n modul de abordare a problemelor economice, sociale ╚Öi politice; conflicte de ordin personal etc.), unele sciziuni; desprinderea ├«n febr. 1927 a grupului condus de dr. N. Lupu ╚Öi constituirea sub pre╚Öeden╚Ťia acestuia a Partidului ╚Ü─âr─ânesc (├«n mart. 1934, revine ├«n r├óndurile P.N.╚Ü.-ului); ├«n apr. 1927 o grupare, ├«n frunte cu Grigore Filipescu, se ├«nscrie ├«n Partidul Poporului; ├«n apr. 1930 gruparea condus─â de C. Stere p─âr─âse╚Öte partidul ╚Öi se constituie Partidul ╚Ü─âr─ânesc-Democrat. Fr─âm├ónt─ârile din P.N.╚Ü. se ad├óncesc mai ales dup─â proclamarea ca rege al lui Carol II (la realizarea c─âruia P.N.╚Ü. ╚Öi conduc─âtorul s─âu, Iuliu Maniu, ├«n acel timp prim-ministru, a avut un rol important). ├Än iul. 1932, Grigore Iunian demisioneaz─â din func╚Ťia de vicepre╚Öedinte al partidului, pun├ónd bazele Partidului ╚Ü─âr─ânesc-Radical (nov. 1932); ├«n mai 1935, gruparea condus─â de Alexandru Vaida-Voevod, exclus─â din P.N.╚Ü. pentru orientarea de dreapta, ├«nfiin╚Ťeaz─â organiza╚Ťia Frontul Rom├ónesc; ├«n dec. 1935, gruparea condus─â de Demetru I. Dobrescu se retrage din P.N.╚Ü., constituindu-se ├«n Comitetele Cet─â╚Ťene╚Öti; ├«n dec. 1937, gruparea de ÔÇ×centruÔÇŁ, ├«n frunte cu Armand C─âlinescu, consim╚Ťind s─â participe, la cererea regelui, ├«n guvernul O. Goga, este ├«ndep─ârtat─â din partid; la 23 febr. 1945, Anton Alexandrescu creeaz─â Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, care a intrat ├«n guvernul Petru Groza, iar ├«n ian. 1946, dr. N. Lupu p─âr─âse╚Öte P.N.╚Ü., pun├ónd bazele Partidului ╚Ü─âr─ânesc-Democrat. ├Än perioada 1934-1937, P.N.╚Ü.. a fost cea mai important─â for╚Ť─â politic─â de opozi╚Ťie ├«mpotriva guvernului liberal, condus de Gheorghe T─ât─ârescu. La 25 nov. 1937 s-a ├«ncheiat un pact de neagresiune electoral─â ├«ntre Iuliu Maniu, pre╚Öedintele P.N.╚Ü., ╚Öi Corneliu Zelea Codreanu, ╚Öeful Mi╚Öc─ârii legionare la care a aderat Gheorghe Br─âtianu, pre╚Öedintele Partidului Liberal-georgist ╚Öi apoi gruparea lui lui C. Argentoianu ╚Öi cu Partidul Evreiesc, cu scopul ├«nfr├óngerii liberalilor ├«n alegerile din dec. 1937. Dup─â instaurarea regimului autoritar al regelui Carol II, activitatea partidelor politice, inclusiv a P.N.╚Ü., a fost interzis─â. ├Än condi╚Ťiile regimului Ion Antonescu, P.N.╚Ü. a aprobat ac╚Ťiunea militar─â de eliberare a Bucovinei ╚Öi nordului Bucovinei ocupate, ├«n 1940, de U.R.S.S. ╚Öi de preg─âtire a armatei pentru dezrobirea p─âr╚Ťii de nord-est a Transilvaniei, anexat─â de Ungaria, ├«n baza Dictatului de la Viena (aug. 1940). Dup─â lovitura de stat (23 aug. 1944), P.N.╚Ü., al─âturi de celelalte partide democratice tradi╚Ťionale, a dus o politic─â de restaurare ├«n Rom├ónia a unui regim democratic, de st─âvilire a procesului de sovietizare a ╚Ť─ârii. ├Än urma alegerilor din nov. 1946 (c├ó╚Ötigate de ╚Ť─âr─âni╚Öti, dar falsificate de comuni╚Öti), autorit─â╚Ťile au intensificat ofensiva ├«mpotriva P.N.╚Ü. ÔÇô cel mai puternic partid la acea dat─â ÔÇô culmin├ónd cu dizolvarea partidului (29 iul. 1947), arestarea liderilor, ├«n frunte cu Iuliu Maniu ╚Öi Ion Mihalache, majoritatea g─âsindu-╚Öi sf├ór╚Öitul ├«n ├«nchisori ╚Öi lag─âre de munc─â. Unii frunta╚Öi ai partidului au continuat s─â activeze ├«n emigra╚Ťie, iar c├ó╚Ťiva ├«n ╚Ťar─â. La 22 dec. 1989, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Gabriel ╚Üepelea, Nicolae Ionescu-Galbeni lanseaz─â un apel pentru intrarea ├«n legalitate a partidului, iar la 28 dec. 1989 are loc unirea P.N.╚Ü. cu Partidul Cre╚Ötin Democrat, sub denumirea Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc-Cre╚Ötin Democrat (P.N.╚Ü.-C.D.); se adopt─â ╚Öi o declara╚Ťie programatic─â privind obiectivele partidului: instaurarea democra╚Ťiei, introducerea unei economii libere ╚Öi libertatea religioas─â. Partidul a fost re├«nscris oficial la 7 ian. 1990, fiind prima forma╚Ťiune politic─â legal-constituit─â dup─â evenimentele din dec. 1989. Pre╚Öedinte provizoriu: Corneliu Coposu. Delega╚Ťia Permanent─â a partidului desemneaz─â (6 apr. 1990) pe Ion Ra╚Ťiu candidat la pre╚Öeden╚Ťia ╚Ť─ârii. Particip├ónd la alegerile legislative (20 mai 1990), P.N.╚Ü.C.D. a ob╚Ťinut un procentaj modest de numai 2,56% pentru Adunarea Deputa╚Ťilor ╚Öi 2,50% pentru Senat, trimi╚Ť├ónd ├«n Parlament 12 deputa╚Ťi ╚Öi un senator, iar candidatul partidului la preziden╚Ťiale, Ion Ra╚Ťiu s-a situat pe locul trei, cu 4,29% din voturi. Primul Congres al P.N.╚Ü.C.D. (24-26 sept. 1990) alege forurile de conducere (pre╚Öedinte: Corneliu Coposu) ╚Öi aprob─â Statutul ╚Öi Programul. Ca orientare politico-doctrinar─â, este reprezentantul curentului cre╚Ötin-democrat ├«n Rom├ónia, av├ónd ca principii fundamentale: morala cre╚Ötin─â, patriotismul luminat, democra╚Ťia ╚Öi dreptatea. ├Än programele partidului se reg─âsesc idei ca: privatizarea ├«ntregii economii, ├«nfiin╚Ťarea de b─ânci agricole, descentralizare ╚Öi autonomie local─â, restitutio in integrum a propriet─â╚Ťii, acolo unde este posibil sau acordarea de desp─âgubiri, respectarea principiului separ─ârii puterilor ├«n stat, depolitizarea justi╚Ťiei, armatei, poli╚Ťiei, toleran╚Ťa fa╚Ť─â de minorit─â╚Ťile na╚Ťionale, reconstruc╚Ťia moral─â a societ─â╚Ťii bazate pe trei institu╚Ťii tradi╚Ťionale: familia, ╚Öcoala ╚Öi biserica, refacerea deplinei unit─â╚Ťi na╚Ťionale, cultivarea leg─âturilor cu rom├ónii de pretutindeni, integrarea ├«n structurile europene ╚Öi euro-atlantice. P.N.╚Ü.C.D. a luat parte, al─âturi de alte partide politice, la constituirea (15 dec. 1990) Conven╚Ťiei Na╚Ťionale pentru Instaurarea Democra╚Ťiei (C.N.I.D.), iar la 26 nov. 1991, ├«mpreun─â cu partidele din C.N.I.D. ╚Öi o parte a forma╚Ťiunilor civice din Forumul Democratic Antitotalitar (F.D.A.R.) au pus bazele Conven╚Ťiei Democratice din Rom├ónia (C.D.R.; din 1992, dup─â retragerea liberalilor, Conven╚Ťia Democrat─â Rom├ón─â). La alegerile legislative (27 sept. 1992), C.D.R. s-a situat pe locul doi, cu 20% din voturi pentru Camera Deputa╚Ťilor ╚Öi 20,2% pentru Senat, P.N.╚Ü.C.D.-ului revenindu-i 41 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 21 de senatori, iar Emil Constantinescu, candidat al C.D.R. la alegerile preziden╚Ťiale s-a clasat pe locul doi, ├«n primul tur de scrutin, cu 31,24% din voturi, iar ├«n turul al doilea a fost ├«nvins de Ion Iliescu, candidatul F.D.S.N., care a ├«ntrunit 61,4% din voturi. ├Än urma decesului lui Corneliu Coposu (11 nov. 1995), Congresul al II-lea al partidului (19-21 ian. 1996) l-a ales pe Ion Diaconescu ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte, adopt├ónd, totodat─â programul politic ╚Öi o rezolu╚Ťie privind viitoarea strategie a partidului. Particip├ónd la alegerile locale (iun. 1996), C.D.R. a ob╚Ťinut un deosebit succes, clas├óndu-se pe locul doi, cu 12,02% din mandatele de primari, 16,38% din mandatele pentru consilierii locali ╚Öi 17,87% din mandate pentru consilierii jude╚Ťeni; la alegerile legislative (3 nov. 1996), C.D.R. a ob╚Ťinut 30,17$ din voturi pentru Camera Deputa╚Ťilor ╚Öi 30,70% din voturi pentru Senat, P.N.╚Ü.C.D.-ului revenindu-i 83 de mandate de deputa╚Ťi ╚Öi 27 de senatori. ├Än guvernul de coali╚Ťie C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., potrivit algoritmului stabilit, P.N.╚Ü.C.D. a de╚Ťinut postul de premier (Victor Ciorbea, Radu Vasile ╚Öi a sprijinit desemnarea independentului politic, Mugurel Is─ârescu) ╚Öi majoritatea portofoliilor guvernamentale. Pe fondul retragerii de c─âtre Biroul de Conducere, Coordonare ╚Öi Control (B.C.C.C.) al P.N.╚Ü.C.D. a sprijinit politic (mart. 1998 ╚Öi, respectiv dec. 1999) premierilor Victor Ciorbea ╚Öi Radu Vasile se produce sciziunea P.N.╚Ü.C.D., primul pun├ónd bazele partidului Alian╚Ťa Na╚Ťional─â Cre╚Ötin Democrat─â (A.N.C.D.), iar cel de-al doilea Partitul Popular din Rom├ónia (P.P.D.R.). La ╚Öedin╚Ťa Delega╚Ťiei Permanente (28-30 ian. 2000), s-a stabilit strategia partidului pentru alegerile locale, s-a modificat Statutul (B.C.C.C. a fost transformat ├«n Biroul Permanent) ╚Öi s-au efectuat schimb─âri la nivelul conducerii (Ioan Mure╚Öan ÔÇô promovat prim-vicepre╚Öedinte, Remus Opri╚Ö ÔÇô secretar general). La alegerile locale (iun. 2000), C.D.R. a ob╚Ťinut rezultate modeste: 4,98% pentru mandatele de primari, 6,97% pentru consilieri locali ╚Öi 9,08$ pentru consilieri jude╚Ťeni, la care s-a ad─âugat ruperea de c─âtre liberali a leg─âturilor cu C.D.R. ├Än aceste condi╚Ťii, ├«n vederea alegerilor legislative ╚Öi preziden╚Ťiale, P.N.╚Ü.C.D. a luat ini╚Ťiativa constituirii unei noi alian╚Ťe politice ÔÇô Conven╚Ťia Democrat─â Rom├ón─â 2000 (7 aug.), ├«n componen╚Ťa U.F.D., F.E.R., la care au aderat Partidul Moldovenilor (17 aug.) ╚Öi A.N.C.D. (20 aug.), iar pentru alegerile preziden╚Ťiale a sus╚Ťinut candidatura premierului independent, Mugurel Is─ârescu. La alegerile legislative (26 nov. 2000), Conven╚Ťia Democrat─â Rom├ón─â 2000 a ob╚Ťinut 5,04% pentru Camera Deputa╚Ťilor ╚Öi 5,29% pentru Senat, procente insuficiente pentru o alian╚Ť─â care trebuia s─â realizeze 10$ din totalul voturilor valabil exprimate pentru a intra ├«n Parlament. ├Än urma e╚Öecului ├«nregistrat ├«n alegeri, conducerea P.N.╚Ü.C.D., ├«n frunte cu pre╚Öedintele Ion Diaconescu, asum├óndu-╚Öi responsabilitatea ├«╚Öi d─â demisia colectiv─â. Congresul extraordinar al partidului (19-20 ian. 2001) alege o nou─â conducere (pre╚Öedinte Andrei Marga, prim-vicepre╚Öedinte Vasile Lupu, secretar general, C─ât─âlin Chiri╚Ť─â, pre╚Öedinte de onoare Ion Diaconescu), care-╚Öi propune restructurarea ╚Öi restabilirea popularit─â╚Ťii partidului. Dup─â un ├«nceput promi╚Ť─âtor (elaborarea unui nou statut ╚Öi a unui nou program, ├«nfiin╚Ťarea Institutului de Studii Cre╚Ötin-Democratice, semnarea la 6 mart. 2001 a protocolului de fuziune prin absorb╚Ťie a A.N.C.D. de c─âtre P.N.╚Ü.C.D. etc.), pre╚Öedintele Andrei Marga demisioneaz─â din cauza obstruc╚Ťiilor permanente a unor membri ai Biroului Executiv Central. ├Än aceste condi╚Ťii de grav─â criz─â, Delega╚Ťia Permanent─â (7 iul. 2001) alege ca pre╚Öedinte interimar pe Victor Ciorbea ╚Öi suspend─â din func╚Ťiile de conducere pe Vasile Lupu ╚Öi C─ât─âlin Chiri╚Ť─â; ace╚Ötia resping├ónd hot─âr├órile luate de Delega╚Ťia Permanent─â, anun╚Ť─â convocarea unui Congres Extraordinar la 17 aug. 2001. La 14 aug. 2001, are loc un Congres Extraordinar, care pe baza mo╚Ťiunii ÔÇ×For╚Ťa Unit─â╚ŤiiÔÇŁ, alege pe Victor Ciorbea pre╚Öedinte al P.N.╚Ü.C.D. ╚Öi anuleaz─â toate hot─âr├órile luate ├«ncep├ónd de la Congresul din ian. 2001, valid├ónd, ├«n acela╚Öi timp, excluderea din partid a celor din gruparea V. Lupu-C. Chiri╚Ť─â. Congresul din 17-19 aug. 2001, ├«ntrunit din ini╚Ťiativa lui Lupu ╚Öi Chiri╚Ť─â, hot─âr─â╚Öte crearea Partidului Popular-Cre╚Ötin, dar Tribunalul a decis s─â dea c├ó╚Ötig de cauz─â grup─ârii V. Ciorbea, considerat─â reprezentanta legal─â a P.N.╚Ü.C.D. ├Än cursul anului 2002 ╚Öi ├«nceputul lui 2003, conducerea P.N.╚Ü.C.D. a ini╚Ťiat un program de m─âsuri, ├«n vederea acceler─ârii relans─ârii partidului, ca alternativ─â cre╚Ötin-democrat─â la guvernarea P.S.D. Pre╚Öedin╚Ťi: Iuliu Maniu (1926-1933; 1937-1947); Ion Mihalache (1933-1937); Corneliu Coposu (1990-1995); Ion Diaconescu (1995-2000); Andrei Marga (ian.-iul. 2001); Victor Ciorbea (2001-2004); Gheorghe Ciuhandu (2004-2007). Editeaz─â publica╚Ťia: ÔÇ×DreptateaÔÇŁ (1927-1938; 1944-1945; 1946-1947; reapare s─âpt─âm├ónal din 1990, cu ├«ntreruperi).

Na╚Ťional dex online | sinonim

Na╚Ťional definitie

Intrare: na╚Ťional
na╚Ťional adjectiv
  • silabisire: -╚Ťi-o-
Intrare: na╚Ťional-socialism
na╚Ťional-socialism (numai) singular substantiv neutru
  • silabisire: na-╚Ťi-o-nal-so-ci-a-lism