NĂZURÓS, -OÁSĂ, năzuroși, -oase, adj. (Pop. și fam.) Care face nazuri, care are toane; mofturos, capricios, pretențios. – Nazuri + suf. -os.

NĂZURÓS, -OÁSĂ, năzuroși, -oase, adj. Care face nazuri, care are toane; mofturos, capricios, pretențios. – Nazuri + suf. -os.

NĂZURÓS, -OÁSĂ, năzuroși, -oase, adj. Care face nazuri, mofturos, capricios, pretențios. Dar năzuroasă mi s-a mai făcut nevasta! SLAVICI, O. I 136. Nu se putu împrieteni cu toți ceilalți fii de împărați, fiindcă cei mai mulți erau năzuroși, tembeli și deșuchiați. ISPIRESCU, L. 22. Cucoana Tarsița s-au arătat cam năzuroasă pîn-acum. ALECSANDRI, T. 1362. ◊ Fig. Se-ntoarce iarăși năzuroasa toamnă, Acuma-i soare și acuma plouă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 139.

năzurós (pop., fam.) adj. m., pl. năzuróși; f. năzuroásă, pl. năzuroáse

năzurós adj. m., pl. năzuróși; f. sg. năzuroásă, pl. năzuroáse

NĂZURÓS adj. 1. v. mofturos. 2. dificil, mofturos, (pop.) gingaș, lingav, (Mold., Munt. și sudul Transilv.) scarandiv. (~ la mâncare.)

NĂZURÓS adj. CAPRICIOS. INCONSTANT. INSTABIL. NECONSTANT. NESTABIL. NESTATORNIC. SCHIMBĂCIOS. SCHIMBĂTOR. VARIABIL.

Năzuros ≠ necapricios

NĂZURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care face nazuri; mofturos; capricios. /nazuri + suf. ~os

năzuros a. 1. cu nazuri, caprițios; 2. vorbind de cal, când se sperie de te miri ce.

năzurós, -oásă adj. (d. nazurĭ). Plin de nazurĭ, mofturos, dificil: un parvenit năzuros.

năzuros adj. CAPRICIOS. INCONSTANT. INSTABIL. NECONSTANT. NESTABIL. NESTATORNIC. SCHIMBĂCIOS. SCHIMBĂTOR. VARIABIL.

NĂZUROS adj. 1. boieros, capricios, fandosit, mofturos, pretențios, sclifosit, (pop.) izmenit, (reg.) năsfiros, năturos. (E cam ~ dumnealui!) 2. dificil, mofturos, (pop.) gingaș, lingav, (Mold., Munt. și sudul Transilv.) scarandiv. (~ la mîncare.)