NĂZĂREÁLĂ, năzăreli, s. f. Năzărire; sperietură. – Năzări + suf. -eală.

NĂZĂREÁLĂ, năzăreli, s. f. Năzărire; sperietură. – Năzări + suf. -eală.

NĂZĂREÁLĂ, năzăreli, s. f. Năzărire, nălucire. Două companii de jandarmi cercetau fiecare palmă de pămînt... trăgînd focuri de năzăreală și alungînd crîsteii din cuiburi. POPA, V. 130. Căutai să-mi tălmăcesc pricina acestor năzăreli sau, poate, chiar marafeturi ale Pisicuții. HOGAȘ, M. N. 94.

năzăreálă s. f., g.-d. art. năzărélii; pl. năzăréli

năzăreálă s. f., g.-d. art. năzărélii; pl. năzăréli

NĂZĂREÁLĂ s. 1. v. năzărire. 2. v. halucinație.

NĂZĂREALĂ s. năzărire.