năvălnicie definitie

5 definiții pentru năvălnicie

NĂVĂLNICÍE s. f. (Rar) Impetuozitate. – Năvalnic + suf. -ie.
NĂVĂLNICÍE s. f. (Rar) Impetuozitate. – Năvalnic + suf. -ie.
NĂVĂLNICÍE, năvălnicii, s. f. (Rar) Impetuozitate. Se potolise neastîmpărul copilăresc și năvălnicia adeseori sălbatică, și fata ei era așezată, înțeleaptă și duioasă. SLAVICI, O. II 79.
năvălnicíe (rar) s. f., art. năvălnicía, g.-d. năvălnicíi, art. năvălnicíei
năvălnicíe s. f., art. năvălnicía, g.-d. năvălnicíi, art. năvălnicíei

năvălnicie dex

Intrare: năvălnicie
năvălnicie substantiv feminin