NĂVĂDÍ, năvădesc, vb. IV. Tranz. (Pop.; la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedí, nividí vb. IV] – Din sl. navoditi.

NĂVĂDÍT s. n. (Pop.) Năvădire. – V. năvădi.

NEVEDÍ vb. IV v. năvădi.

NIVIDÍ vb. IV v. năvădi.

NĂVĂDÍ, năvădesc, vb. IV. Tranz. (La războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedí, nividí vb. IV] – Din sl. navoditi.

NĂVĂDÍT s. n. Năvădire. – V. năvădi.

NEVEDÍ vb. IV v. năvădi.

NIVIDÍ vb. IV v. năvădi.

NĂVĂDÍ, năvădesc, vb. IV. Tranz. A trece firele urzelii printre ițe și spată în ordinea cerută de modelul țesăturii. Am plecat la arat, Ș-am arat ș-am sămănat Cînepă. Și m-am dus ș-am cules-o... Ș-am urzit-o, Ș-am năvădit-o, Ș-am învelit-o, Ș-am țesut-o. PĂSCULESCU, L. P. 147. Variante: nevedí (ALECSANDRI, P. III 261), nividí (CREANGĂ, A. 62) vb. IV.

NĂVĂDÍT s. n. Năvădire. (Atestat în forma nevedit) Dupre nevedit prin ițe, se face neveditul prin spată. I. IONESCU, M. 690. – Variante: nevedít, înnăvădit s. n.

NEVEDÍ vb. IV v. năvădi.

NIVIDÍ vb. IV v. năvădi.

năvădí (a ~) (a țese) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădésc, imperf. 3 sg. năvădeá; conj. prez. 3 să năvădeáscă

năvădít (pop.) s. n.

năvădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădésc, imperf. 3 sg. năvădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. năvădeáscă

năvădít s. n.

NĂVĂDÍ vb. (TEXT.) a rosti, a rostui. (A ~ urzeala.)

NĂVĂDÍT s. (TEXT.) năvădeală, năvădire, năvăditură.

năvădí (năvădésc, năvădít), vb. – A urzi, a dispune urzeala. – Var. năvedi, nevedi. Mr. năvădire, megl. năviies. Sl. navesti, navedą „a duce” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 460; Miklosich, Lexicon, 398), cf. dovedi, izvodi. – Der. năvădit, s. n. (urzeală); năvăditură, s. f. (urzit). Megl. provine direct din bg. navijă.

A NĂVĂDÍ ~ésc tranz. (fire de urzeală) A trece prin ițe și spată. /<sl. navoditi

navădì v. V. nevedì.

nevedì v. a petrece firele de pânză printre iță și spată: le împletește, nevedește AL. [Slav. NAVEDÓ, a aduce, a introduce, a băga].

nividì v. Mold. V. nevedì: alte sumane să le nividească și să înceapă a le țese din nou CR.

năvădésc V. nevedesc.

nevedésc v. tr. (d. vechĭu năvedesc, aduc, d. vsl. nuvesti-navedon, „aduc, vîr”, compus ca și do-, po- și iz-vedesc. V. vodă). Sud. (rTP. 3, 9-12, 103 și GrS. 6, 60). Vîr urzeala printre ițe și spată cînd așez războĭu de țesut. – Și năvădesc și înăvădesc.

nividésc V. nevedesc.

NĂVĂDI vb. (TEXT.) a rosti, a rostui. (A ~ urzeala.)

NĂVĂDIT s. (TEXT.) năvădeală, năvădire, năvăditură.

nevedí, nevedesc, (năvădi), vb. tranz. – (reg.) (la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii (D. Pop, 1978): „Fetele de pe la noi / Nu știu pune pă urzoi; / Nu știu nici a nevedi, / Cu feciori se știu iubi” (Ștețco, 1990: 273; Borșa). – Din sl. navoditi (DEX, MDA); din vsl. navedo „a aduce, a introduce, a băga” (Miklosich, Cihac, cf. DER; Șăineanu, Scriban).

nevedí, nevedesc, vb. tranz. – (la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii (D. Pop 1978): „Fetele de pe la noi / Nu știu pune pă urzoi; / Nu știu nici a nevedi, / Cu feciori se știu iubi” (Ștețco 1990: 273; Borșa). – Din sl. navoditi (DEX).

NĂVĂDÍT (< năvădi) s. n. Sistem de ornare a țesăturilor, diferit de alesătură, executat pe un număr mare de ițe (3-32). Această tehnică, foarte răspândită în Moldova, a fost folosită mai ales la realizarea ștergarelor și zăbranicelor de valoare artistică deosebită.