Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru nătântoc

NĂTÂNTÓC, -OÁCĂ, nătăntoci, -oace, adj., s. m. și f. (Înv. și reg.) Nătâng (1). – Cf. nătâng.
NĂTÂNTÓC, -OÁCĂ, nătântoci, -oace, adj., s. m. și f. (Înv. și reg.) Nătâng (1). – Et. nec. Cf. nătâng.
NĂTÎNTÓC, -OÁCĂ, nătîntoci, -oace, adj. (Regional) Nătîng. (Substantivat) De ar fi fost un nătîntoc, fata Împăratului Galbăn... nu l-ar fi luat de bărbat o dată cu capul. BOTA, P. 106. Ierte-te dumnezeu, nătîntocule! RETEGANUL, P. I 1.
nătântóc (înv., reg.) adj. m., s. m., pl. nătântóci; adj. f., s. f. nătântoácă, pl. nătântoáce
nătântóc adj. m., s. m. pl. nătântóci; f. sg. nătântoácă, g.-d. art. nătântoácei, pl. nătântoáce
NĂTÂNTÓC adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
nătîntóc, -oácă adj. adj. și s. (din năting și dobitoc, sărăntoc). Vest. Nătîng. bleg, mototol. – Și nătăntól, motîntóc ( fem. -oa-) și motîntán (după mototol).
nătîntoc adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.
nătântóc, -oácă, nătântoci, -oace, adj. – (reg.; înv.) Prost, nătâng (Papahagi, 1925; Săcel); bădăran, ursuz. – Et. nec., cf. nătâng (DEX, MDA); din nătâng (Scriban).
nătântóc, -oacă, adj. – (înv.) Prost, nătâng (Papahagi 1925; Săcel); bădăran, ursuz. – Cf. nătâng.

Nătântoc dex online | sinonim

Nătântoc definitie

Intrare: nătântoc (adj.)
nătântoc adjectiv
Intrare: nătântoc (s.m.)
nătântoc substantiv masculin