năsturaș definitie

9 definiții pentru năsturaș

NĂSTURÁȘ, năsturași, s. m. Năsturel (1). – Nasture + suf. -aș.
NĂSTURÁȘ, năsturași, s. m. Năsturel (1). – Nasture + suf. -aș.
NĂSTURÁȘ, năsturași, s. m. Năsturel. Șaua frumoasă o punea. Tafturași, cu năsturași. PĂSCULESCU, L. P. 32.
năsturáș s. m., pl. năsturáși
năsturáș s. m., pl. năsturáși
NĂSTURÁȘ s. v. năsturel.
NĂSTURAȘ-DE-BÚBE s. v. sipică.
NĂSTURAȘ s. năsturel, (reg.) bumbișor, bumbușor. (Hăinuță cu ~.)
năsturaș-de-bube s. v. SIPICĂ.

năsturaș dex

Intrare: năsturaș
năsturaș substantiv masculin