Dicționare ale limbii române
născior definitie
7 definiții pentru născior
NĂSCIÓR, născioare, s. n. (Rar) Năsuc. – Năsuc + suf. -ior.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NĂSCIÓR, născioare, s. n. Năsuc. – Năsuc + suf. -ior.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NĂSCIÓR, născioare, s. n. Năsuc. Era o femeie nostimă, cu obrajii de păpușă, cu născiorul obraznic. REBREANU, I. 104.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
născiór (rar) (-cior) s. n., pl. născioáre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
născiór s. n. (sil. -cior), pl. născioáre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
NĂSCIOR s. v. năsuc.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
NĂSCIOR s. năsuc, năsușor, năsuț.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
născior dex
Intrare: născior
născior
substantiv neutru
- silabisire: -cior