Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru năplăială

NĂPLĂIÁLĂ, năplăieli, s. f. (Regional) Căldură foarte mare, zăpușeală; zăduf. ♦ Fierbințeală, febră. (Atestat în forma năploială) Cu toată năploiala, Cu toată greața, Tu să te domolești. ȘEZ. VIII 153. – Variantă: năploiálă s. f.
NĂPLĂIÁLĂ, năplăieli, s. f. (Reg.) Căldură foarte mare; zăduf. ♦ Fierbințeală, febră. – Din năplăi + suf. -eală.
NĂPLĂIÁLĂ s. v. arșiță, caniculă, călduri, dogoare, dogoreală, febră, fierbințeală, friguri, năbușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, temperatură, toropeală, zăduf, zăpușeală.
năplăială f. apăsare grea în somn, vis urît.
năplăĭálă f., pl. ĭelĭ. Olt ș.a. Zăduf. Fig. Opresiune în vis (fr. cauchemar). V. siclet.
năplăia s. v. ARȘIȚĂ. CANICULĂ. CĂLDURI. DOGOARE. DOGOREALĂ. FEBRĂ. FIERBINȚEALĂ. FRIGURI. NĂBUȘEALĂ. NĂDUF. NĂDUȘEALĂ. PÎRJOL. POJAR. TEMPERATURĂ. TOROPEALĂ. ZĂDUF. ZĂPUȘEALĂ.

Năplăială dex online | sinonim

Năplăială definitie

Intrare: năplăială
năplăială