nămorníc, nămornícă, adj. (reg.) 1. (adj.) care întrece cu mult limitele normale de volum, înălțime, putere etc. 2. (s.m. și f.) namilă, matahală.

nămórnic, -ă adj. (cp. cu namilă). Codrĭ nămornicĭ (Stam. 218 și 268). Codrĭ adîncĭ, imenșĭ, neumblațĭ.