Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru n─âmol

N─éM├ôL, n─âmoluri, s. n. Sediment moale alc─âtuit din particule fine, de culoare ├«nchis─â, cu miros caracteristic ╚Öi uneori cu propriet─â╚Ťi terapeutice, depus pe fundul bazinelor acvatice, mai ales al apelor st─ât─âtoare, sau r─âmas dup─â inunda╚Ťie la malul unui r├óu; m├ól; p. ext. noroi. ÔŚŐ Expr. A face (b─âi de) n─âmol = a-╚Öi unge corpul cu un strat de n─âmol ├«n scopuri curative. ÔÖŽ Fig. (De obicei urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Cantitate, volum mare din ceva. [Var.: (pop.) nom├│l s. n.] ÔÇô Din ucr. namil, -olu.
NOMÓL s. n. v. nămol.
N─éM├ôL, n─âmoluri, s. n. Sediment moale alc─âtuit din particule fine, de culoare ├«nchis─â, cu miros caracteristic ╚Öi uneori cu propriet─â╚Ťi radioactive, depus pe fundul bazinelor acvatice, mai ales al apelor st─ât─âtoare, sau r─âmas dup─â inunda╚Ťie la malul unui r├óu; m├ól; p. ext. noroi. ÔŚŐ Expr. A face (b─âi de) n─âmol = a-╚Öi unge corpul cu un strat de n─âmol ├«n scopuri curative. ÔÖŽ Fig. (De obicei urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Cantitate, volum mare din ceva. [Var.: (pop.) nom├│l s. n.] ÔÇô Din ucr. namil, -olu.
NOMÓL s. n. v. nămol.
N─éM├ôL, n─âmoluri, s. n. (╚śi ├«n forma nomol) 1. Noroi (uneori cu propriet─â╚Ťi radioactive), depus pe fundul apelor st─ât─âtoare sau r─âmas dup─â inunda╚Ťie pe malul apelor curg─âtoare; m├«l. B─âi de n─âmol. Ôľş N─âmolurile de prim─âvar─â ale Dun─ârii s├«nt destul de ├«mbiel╚Öugate. SADOVEANU, O. L. 7. Cu picioarele ├«n╚Ťepenite ├«n nomol. CAMIL PETRESCU, V. 59. Ajunse apoi la o f├«nt├«n─â muceg─âit─â ╚Öi plin─â de nomol. ISPIRESCU, L. 359. 2. Fig. Gr─âmad─â, morman; num─âr mare. Figurile ╚Öi ispr─âvile voivozilor se pierd sub un nomol de date ╚Öi de nume proprii. VLAHU╚Ü─é, la CADE. ÔÇô Variant─â: nom├│l s. n.
NOMÓL s. n. v. nămol.
n─âm├│l s. n., pl. n─âm├│luri
n─âm├│l s. n., pl. n─âm├│luri
NĂMÓL s. 1. v. mâl. 2. v. noroi.
NĂMÓL s. v. grămadă, maldăr, morman, movilă, purcoi.
n─âm├│l (n─âm├│luri), s. n. ÔÇô Noroi, m├«l, clis─â. ÔÇô Var. nomol ╚Öi der. Sl., cf. pol. namul, rut. namul (Cihac, II, 183; Tiktin), cr. namuliti ÔÇ×a ├«nn─âmoliÔÇŁ, bg. namol (Conev 41) nu pare sigur. Cf. m├«l. ÔÇô Der. (├«)n─âmoli, vb. (a se ├«mpotmoli, a se ├«nnoroi); n─âmolni╚Ť─â, s. f. (mocirl─â, balt─â de noroi); n─âmolos, adj. (m├«los).
N─éM├ôL ~uri n. 1) Depunere format─â din particule de substan╚Ťe minerale ╚Öi vegetale pe fundul unui bazin de ap─â (r├óu, lac, mare etc.), av├ónd uneori propriet─â╚Ťi terapeutice; m├ól. * A face b─âi de ~ a-╚Öi unge corpul cu n─âmol pentru a se trata de unele boli. 2) fig. rar Cantitate mare de ceva. /<ucr. namil, ~olu
nămol n. 1. noroiu de mlaștini; 2. fig. grămadă: sub un nămol de lauri AL. [Pop. NAMUL].
nomol n. V. n─âmol.
n─âm├│l V. nomol.
nom├│l ╚Öi n─âm├│l n., pl. ur─ş (rut. na-mil, gen. -m├│lu, pol. namul, nomol. V. m├«l ╚Öi podmol). Noro─şu din ape, p─âm├«nt de aluviune, m├«l: am intrat p├«n─â la genunch─ş ├«n nomolu b─âl╚Ťi─ş. Fig. Mare cantitate: nomol de ban─ş, de h├«rti─ş, de afacer─ş. V. im.
n─âmol s. v. GR─éMAD─é. MALD─éR. MORMAN. MOVIL─é. PURCOI.
N─éMOL s. 1. m├«l, (pop.) m├«litur─â. (~ de pe fundul unei ape.) 2. m├«l, mocirl─â, noroi, (rar) noroial─â, (├«nv. ╚Öi reg.) moceri╚Ť─â, (reg.) glod, mocioarc─â, n─âglod, n─âmal─â, pahn─â, t─âu, tin─â, (prin Transilv. ╚Öi Maram.) mocer─â. (Era mult ~ pe drum.)
N─éMOL. Subst. N─âmol, m├«l, noroi, noroial─â (neobi╚Önuit), m├«zg─â, imal─â (reg.), glod (pop.); glod─âraie (pop.), glod─ârie (pop.), tin─â (reg.), mocirl─â, fle╚Öc─âraie, ╚Ť├«rf├«ial─â (reg.), muciorni╚Ť─â. Aluviune, podmol (pop.), nisipi╚Öte. Loc noroios, loc ml─â╚Ötinos, teren ml─â╚Ötinos, ml─â╚Ötini╚Ö (rar), mla╚Ötin─â, rovin─â, sm├«rc, mlac─â (reg.), sforac (reg.), tinov─â (reg.). Depunere de n─âmol, ├«nn─âmolire, m├«lire, m├«litur─â. Adj. N─âmolos, n─âmolit, milos, noroios, noroit (rar), ├«nnoroiat, m├«zgos, gloduros (pop.), tinos (reg.), mocirlos; ml─â╚Ötinos, sm├«rcos. Vb. A m├«li, a noroi; a se m├«li. V. ape st─ât─âtoare.
N─éM├ôL (< ucr.) s. n. 1. M├ól. 2. Substan╚Ť─â natural─â de origine variat─â, care se depune pe fundul apelor st─ât─âtoare; con╚Ťine numeroase elemente organice. Unele n. au propriet─â╚Ťi terapeutice, fiind utilizate ├«n tratamentul reumatismului, al polinevritei etc. 3. (TEHN.) Suspensie de concentra╚Ťie relativ mare ├«ntr-un lichid (de obicei ap─â) a unor particule cu dimensiuni mici (sub 0,5 mm), fie ca urmare a unor decant─âri, fie prin precipitarea unor substan╚Ťe produse ├«n urma anumitor reac╚Ťii chimice.

N─âmol dex online | sinonim

N─âmol definitie

Intrare: n─âmol
n─âmol substantiv neutru
nomol