Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru n─âlucitor

N─éLUCIT├ôR, -O├üRE, n─âlucitori, -oare, adj. Care uime╚Öte (prin frumuse╚Ťe, str─âlucire etc.); ├«nc├ónt─âtor, fermec─âtor. ÔÇô N─âluci + suf. -tor.
N─éLUCIT├ôR, -O├üRE, n─âlucitori, -oare, adj. (Rar) Care uime╚Öte (prin frumuse╚Ťe, str─âlucire etc.); ├«nc├ónt─âtor, fermec─âtor. ÔÇô N─âluci + suf. -tor.
N─éLUCIT├ôR, -O├üRE, n─âlucitori, -oare, adj. (Rar) Am─âgitor, ademenitor, fermec─âtor. ╚śi-n aeru-mb─âtat de roze sfidez atingerea durerii Cu c├«ntece n─âlucitoare. MACEDONSKI, O. I 64.
nălucitór adj. m., pl. nălucitóri; f. sg. și pl. nălucitoáre
nălucitór adj. m., pl. nălucitóri; f. sg. și pl. nălucitoáre
NĂLUCITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar 1) Care nălucește; care apare în minte neclar; fără contururi precise. 2) fig. Care impresionează prin ceva neobișnuit; frapant. /a năluci + suf. ~tor

N─âlucitor dex online | sinonim

N─âlucitor definitie

Intrare: n─âlucitor
n─âlucitor adjectiv