Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru n─âlbire

├ÄN─éLB├Ź, ├«n─âlbesc, vb. IV. Tranz. A face s─â devin─â alb. ÔÖŽ Intranz. ╚Öi refl. (Rar) A deveni alb, a p─ârea alb. [Var.: (reg.) n─âlb├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + albi.
N─éLB├Ź vb. IV v. ├«n─âlbi.
├ÄN─éLB├Ź, ├«n─âlbesc, vb. IV. Tranz. A face s─â devin─â alb. ÔÖŽ Intranz. ╚Öi refl. (Rar) A deveni alb, a p─ârea alb. [Var.: (reg.) n─âlb├ş vb. IV] ÔÇô ├Än + albi.
N─éLB├Ź vb. IV v. ├«n─âlbi.
├ÄN─éLB├Ź, ├«n─âlbesc, vb. IV. Tranz. A face s─â devin─â alb. [Fulgii] au cobor├«t lene╚Öi, tremur─âtori ╚Öi au ├«n─âlbit p├«n─â ├«n zare fa╚Ťa p─âm├«ntului. SADOVEANU, O. VII 331. Pe sc─âri de marmur─â, prin vechi portaluri, P─âtrunde luna, in─âlbind p─âre╚Ťii. EMINESCU, O. I 202. ÔÖŽ Intranz. (Rar) A deveni alb, a p─ârea alb. Flutura╚Öul argintiu ├Än─âlbe╚Öte ├«n albastru. BELDICEANU, P. 58. ÔÇô Variant─â: n─âlb├ş (DELAVRANCEA, S. 165) vb. IV.
N─éLB├Ź vb. IV v. ├«n─âlbi.
!├«n─âlb├ş (a ~) (├«-n─âl-/├«n-─âl-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«n─âlb├ęsc, imperf. 3 sg. ├«n─âlbe├í; conj. prez. 3 s─â ├«n─âlbe├ísc─â
├«n─âlb├ş vb. (sil. mf. ├«n-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«n─âlb├ęsc, imperf. 3 sg. ├«n─âlbe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«n─âlbe├ísc─â
├ÄN─éLB├Ź vb. v. albi.
A (se) ├«n─âlbi Ôëá a (se) ├«nnegri
A ├ÄN─éLB├Ź ~├ęsc 1. tranz. A face s─â se ├«n─âlbeasc─â. ~ rufele. 2. intranz. pop. A se vedea alb (pe un fond ├«nchis); a bate ├«n alb. [Sil. ├«n-─âl-] /├«n + a albi
A SE ├ÄN─éLB├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A deveni alb; a c─âp─âta culoarea alb─â. 2) A pierde culoarea ini╚Ťial─â sub ac╚Ťiunea unor factori externi (soare, ploi). 3) fig. (fiin╚Ťe) A face s─â devin─â c─ârunt; a ├«nc─ârun╚Ťi.1 s-au ~it t├ómplele. /├«n + a albi
înălbi v. 1. a albi: câte oase au înălbit! POP.; 2. a se face alb: se înălbi ca ceara. [Lat INALBESCERE]. V. nălbi.
n─âlb├Č v. 1. a ├«n─âlbi; 2. a albi p├ónza.
alb├ęsc v. tr. (d. alb). Fac alb: a albi p├«nz─â. V. intr. Devin alb la p─âr: am albit de at├«tea nevo─ş. Apar ├«n alb: ├«ncepea┼ş s─â se vad─â casele albind. V. refl. Devin alb: rufele sÔÇÖa┼ş albit. ÔÇô ╚śi ├«n─âlbesc (tr. ╚Öi refl.).
├«n─âlb├ęsc, V. albesc.
ÎNĂLBI vb. a (se) albi, (reg.) a (se) bili. (A ~ pînza.)

N─âlbire dex online | sinonim

N─âlbire definitie

Intrare: înălbi
înălbi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: ├«n-
n─âlbi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: n─âlbire
n─âlbire infinitiv lung