Dicționare ale limbii române

15 definiții pentru nădejdui

NĂDĂJDUÍ, nădăjduiesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A avea speranța sau convingerea că ceea ce dorești este realizabil, a crede că cele dorite se vor îndeplini; a spera. [Var.: (înv.) nădejduí vb. IV] – Nădejde + suf. -ui.
NĂDEJDUÍ vb. IV v. nădăjdui.
NĂDĂJDUÍ, nădăjduiesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A avea speranța sau convingerea că ceea ce dorești este realizabil, a crede că cele dorite se vor îndeplini; a spera. [Var.: (înv.) nădejduí vb. IV] – Nădejde + suf. -ui.
NĂDEJDUÍ vb. IV v. nădăjdui.
NĂDĂJDUÍ, nădăjduiesc, vb. IV. Tranz. A crede în rezultatul favorabil al unei acțiuni; a trage nădejde; a spera. Cu pămîntenii nădăjduia Tomșa să poată da o izbire mare și să fărme pe dușman. SADOVEANU, O. VII 147. Fugim deci la întîmplare, nădăjduind să ajungem la rînd. CAMIL PETRESCU, U. N. 359. Nădăjduiesc însă că mi-i sluji de cavaler, Alecule? ALECSANDRI, T. I 81. ◊ Intranz. Mai nădăjduia în brațul lui, cît îl simțea tare. SADOVEANU, O. VII 39. – Variantă: nădejduí (ALEXANDRESCU, M. 7) vb. IV.
NĂDEJDUÍ vb. IV v. nădăjdui.
nădăjduí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nădăjduiésc, imperf. 3 sg. nădăjduiá; conj. prez. 3 să nădăjduiáscă
nădăjduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nădăjduiésc, imperf. 3 sg. nădăjduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. nădăjduiáscă
NĂDĂJDUÍ vb. 1. v. spera. 2. a spera, (înv.) a upovăi. (~ în zile tot mai senine.) 3. a (se) aștepta, a spera, (înv. și reg.) a se nădăi. (Să nu ~ nimic de la el.)
NĂDĂJDUÍ vb. v. aspira, baza, bizui, conta, dori, fundamenta, încrede, întemeia, jindui, năzui, pofti, pretinde, râvni, sprijini, tinde, ținti, urmări, visa, viza.
A NĂDĂJDUÍ ~iésc 1. intranz. A trage nădejde; a nutri sau a avea speranță; a spera. 2. tranz. (urmat, mai ales, de o propoziție completivă) A conta așteptând cu încredere; a considera ca trebuind să se realizeze; a vrea să creadă. ~ într-o reușită. /nădejde + suf. ~ui
nădăjduì v. a spera.
nădăjduĭésc v. tr. și intr. (d. nădejde). Sper. – Maĭ rar saŭ vechĭ năde-, nede- și -jdesc.
nădăjdui vb. v. ASPIRA. BAZA. BIZUI. CONTA. DORI. FUNDAMENTA. ÎNCREDE. ÎNTEMEIA. JINDUI. NĂZUI. POFTI. PRETINDE. RÎVNI. SPRIJINI. TINDE. ȚINTI. URMĂRI. VISA. VIZA.
NĂDĂJDUI vb. 1. a crede, a spera, (înv. și reg.) a se nădăi. (~ că își va realiza visul.) 2. a spera, (înv.) a upovăi. (~ în zile tot mai senine.) 3. a (se) aștepta, a spera, (înv. și reg.) a se nădăi. (Să nu ~ nimic de la el.)

Nădejdui dex online | sinonim

Nădejdui definitie

Intrare: nădăjdui
nădăjdui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
nădejdui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a