13 definiții pentru mărmurire
MĂRMURÍ, mărmuresc,
vb. IV.
1. Tranz. (
Reg.) A lucra ceva în marmură.
2. Intranz. Fig. (
Înv. și
pop.) A înmărmuri, a încremeni (de frică, groază). – Din
marmură. MĂRMURÍRE, mărmuriri,
s. f. (
Reg.) Acțiunea de a mărmuri și rezultatul ei. –
V. mărmuri. MĂRMURÍ, mărmuresc,
vb. IV.
1. Tranz. (
Reg.) A lucra ceva în marmură.
2. Intranz. Fig. (
Înv. și
pop.) A înmărmuri, a încremeni (de frică, groază). – Din
marmură. MĂRMURÍRE, mărmuriri,
s. f. (
Înv.) Acțiunea de a mărmuri și rezultatul ei. –
V. mărmuri. MĂRMURÍ, mărmuresc,
vb. IV.
Intranz. (Popular) A înmărmuri. Voinic d-auzea, Voinic tremura, Apoi mărmurea... Șerpe-l colăcea Gura-și deschidea... Și mi-l îmbuca. TEODORESCU, P. P. 447.
mărmurí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. mărmurésc,
imperf. 3
sg. mărmureá;
conj. prez. 3 să mărmureáscă
mărmuríre (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. mărmurírii;
pl. mărmuríri
mărmurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mărmurésc, imperf. 3 sg. mărmureá; conj. prez. 3 sg. și pl. mărmureáscă mărmuríre s. f., g.-d. art. mărmurírii; pl. mărmuríri MĂRMURÍ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înțepeni, paraliza, petrifica. MĂRMURÍRE s. v. împietrire, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, petrificare. mărmuri vb. v. ÎMPIETRI. ÎNCREMENI. ÎNLEMNI. ÎNMĂRMURI. ÎNȚEPENI. PARALIZA. PETRIFICA. mărmurire s. v. ÎMPIETRIRE. ÎNCREMENIRE. ÎNLEMNIRE. ÎNMĂRMURIRE. ÎNȚEPENIRE. PETRIFICARE. Mărmurire dex online | sinonim
Mărmurire definitie
Intrare: mărmuri
mărmuri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: mărmurire
mărmurire substantiv feminin