Definiția cu ID-ul 503111:
mînăstíre (mînăstíri), s. f. – Instituție religioasă, unde trăiesc călugări(țe). –
Var. mănăstire, (
înv.) monastire.
Mr. mînăstir,
megl. mănăstir.
Ngr. μαναστήριον (Murnu 34), parțial prin intermediul
sl. manastyrĭ (Tiktin; Graur, BL, VI, 155;
cf. Vasmer,
Gr., 94),
cf. alb. monoštir,
tc.,
bg. manastir,
v. rus. manastyr. Cuvînt de uz general (ALR, I, 187).
Var. monastire este artificială, formată după
ngr. μοναστήριον. –
Der. mînăstiresc,
adj. (de mănăstire); mînăstioară,
s. f. (mănăstire mică; joc de copii).
Mănăstire dex online | sinonim
Mănăstire definitie