Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru muzicografie

MUZICOGRAFÍE s. f. Totalitatea studiilor consacrate muzicii. – Din fr. musicographie.
MUZICOGRAFÍE s. f. Totalitatea studiilor consacrate muzicii. – Din fr. musicographie.
*muzicografíe (-co-gra-) s. f., art. muzicografía, g.-d. muzicografíi, art. muzicografíei
muzicografíe s. f., g.-d. art. muzicografíei
MUZICOGRAFÍE s.f. Totalitatea studiilor care se ocupă cu muzica. [Gen. -iei. / < fr. musicographia].
MUZICOGRAFÍE s. f. totalitatea studiilor consacrate muzicii. (< fr. musicographie)
MUZICO- „melodie, muzică”. ◊ gr. mousike „muzică” > fr. musico-, it. id., germ. musiko- > rom. muzico-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., totalitate a studiilor care se ocupă cu muzica; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază istoria, estetica și teoria muzicii; ~manie (v. -manie), s. f., pasiune exagerată pentru muzică; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a audițiilor muzicale în scop terapeutic.

Muzicografie dex online | sinonim

Muzicografie definitie

Intrare: muzicografie
muzicografie substantiv feminin