Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru muzicalitate

MUZICALIT├üTE s. f. Caracter muzical; ├«nsu╚Öirea de a fi muzical; armonie, sonoritate armonioas─â. ÔÖŽ Particularitate, ├«n special a poeziei, rezultat─â din alitera╚Ťiile, ritmul, caden╚Ťa ╚Öi intona╚Ťia versurilor. ÔÇô Din fr. musicalit├ę.
MUZICALIT├üTE s. f. Caracter muzical; ├«nsu╚Öirea de a fi muzical; armonie, sonoritate armonioas─â. ÔÇô Din fr. musicalit├ę.
MUZICALIT├üTE s. f. Caracter muzical; ├«nsu╚Öirea de a fi muzical; armonie, sonoritate. Muzicalitatea interioar─â a stilului lui Russo are uneori o func╚Ťiune imitativ─â. VIANU, A. P. 45. Din pana lui Eminescu ies capodopere muzicalitatea limbii, potrivirea des─âv├«r╚Öit─â a imaginilor cu sim╚Ťirea ╚Öi o economie perfect─â ├«n privin╚Ťa spa╚Ťiului. GHEREA, ST. CR. I 158.
muzicalit├íte s. f., g.-d. art. muzicalitß║»╚Ťii
muzicalit├íte s. f., g.-d. art. muzicalit─â╚Ťii
MUZICALITÁTE s. 1. v. cantabilitate. 2. v. armonie.
MUZICALIT├üTE s.f. Caracterul a ceea ce este muzical; armonie, sonoritate. [< muzical + -itate, cf. fr. musicalit├ę].
MUZICALIT├üTE s. f. ├«nsu╚Öirea de a fi muzical; armonie, sonoritate. (< fr. musicalit├ę)
MUZICALIT├üTE f. Caracter a ceea ce este muzical; armonie. ~ea limbii. /<fr. musicalit├ę
MUZICALITATE s. 1. (MUZ.) cantabilitate, melodicitate. (~ unei compozi╚Ťii.) 2. armonie, melodie, sonoritate. (~ interioar─â a versului.)

Muzicalitate dex online | sinonim

Muzicalitate definitie

Intrare: muzicalitate
muzicalitate substantiv feminin