MUTÚLĂ, mutule, s. f. (Arhit.) Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. – Din fr. mutule.

MUTÚLĂ, mutule, s. f. (Arhit.) Ornament al antablamentului în stilul doric, care corespunde cu trigliful. – Din fr. mutule.

mutúlă s. f., g.-d. art. mutúlei; pl. mutúle

mutúlă s. f., g.-d. art. mutúlei; pl. mutúle

MUTÚLĂ s.f. v. mutul.

MUTÚLĂ s. f. (arhit.) modilion în antablamentul doric, situat sub cornișă, deasupra fiecărui triglif. (< fr. mutule)