Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru mutila

MUTIL├ü, mutilez, vb. I. Tranz. A t─âia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; p. ext. a slu╚Ťi, a desfigura. ÔÇô Din fr. mutiler, lat. mutilare.
MUTIL├ü, mutilez, vb. I. Tranz. A t─âia, a amputa (o parte a corpului), a schilodi; p. ext. a slu╚Ťi, a desfigura. ÔÇô Din fr. mutiler, lat. mutilare.
MUTIL├ü, mutilez, vb. I. Tranz. A schilodi, a ciunti (prin t─âierea sau ciop├«r╚Ťirea unui membru al corpului, v. amputa); p. ext. a slu╚Ťi, a deforma, a zdrobi. (Fig.) Acela este tipograful care, ├«n primul t─âu poem, din z─âp─âceal─â, ╚Üi-a mutilat trei strofe lapidare. TOP├ÄRCEANU, B. 98. A mutila lucrarea de art─â este, cu un cuv├«nt, o profanare. CARAGIALE, O. III 244.
mutilá (a ~) vb., ind. prez. 3 mutileáză
mutil├í vb., ind. prez. 1 sg. mutil├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. mutile├íz─â
MUTILÁ vb. (MED.) a (se) schilodi, (livr.) a (se) estropia, (înv. și reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilăvi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a (se) chilăvi, (înv.) a (se) rupturi, (grecism înv.) a (se) sacatifsi. (Accidentul l-a ~.)
MUTILÁ vb. I. tr., refl. (Adesea fig.) A (se) schilodi, a (se) ciunti; (p. ext.) a (se) desfigura, a (se) deforma. [< fr. mutiler, cf. lat. mutilare].
MUTILÁ vb. tr. a tăia, a amputa, a schilodi; a ciunti; (p. ext.) a desfigura, a deforma. (< fr. mutiler, lat. mutilare)
mutil├í (mutil├ęz, mutil├ít), vb. ÔÇô 1. A schilodi. ÔÇô 2. (Arg.) A bate, a lovi, a da cu parul. Fr. mutiler.
A MUTIL├ü ~├ęz tranz. 1) (fiin╚Ťe) A face s─â-╚Öi piard─â integritatea fizic─â (printr-o ran─â grav─â sau prin amputarea unui membru); a schilodi; a slu╚Ťi; a estropia. 2) fig. (obiecte) A deteriora ├«n mod grav; a strica. /<fr. mutiler, lat. mutilare
mutilà v. 1. a ciunti, a tăia un membru al corpului: au mutilat pe captiv; 2. fig. a lipsi de o parte necesară: a mutila o statuă, o operă.
*mutil├ęz v. tr. (lat. m├║tilo, -├íre, d. m├║tilus, mutilat. V. muche). C─şoc├«rtesc, ta─ş, sf─âr├«m membrele: ma╚Öina a mutilat un lucr─âtor, barbari─ş a┼ş mutilat statuele. Fig. Modific stric├«nd: a mutila o p─şes─â de teatru.
MUTILA vb. (MED.) a (se) schilodi, (livr.) a (se) estropia, (înv. și reg.) a (se) strica, (reg.) a (se) beteji, a (se) schilăvi, (Transilv., Mold. și Bucov.) a (se) chilăvi, (înv.) a (se) rupturi, (grecism înv.) a (se) sacatifsi. (Accidentul l-a ~.)

Mutila dex online | sinonim

Mutila definitie

Intrare: mutila
mutila verb grupa I conjugarea a II-a