Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 688384:

mutércă și -elcă f., pl. ĭ (rut. pol. muterka, d. germ. mütterchen, mămucă, mutelcă, dim. d. mutter, mamă). Piuliță, șurub care cuprinde capătu altuĭ șurub (fr. écrou).

mutelcă definitie

mutelcă dex