Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru mutator

MUTAT├ôR, mutatoare, s. n. 1. Aparat sau instala╚Ťie care transform─â curentul electric alternativ ├«n curent continuu sau cel continuu ├«n alternativ ╚Öi care permite varia╚Ťia amplitudinii, a frecven╚Ťei ╚Öi a fazei curentului alternativ. 2. Gen─â care m─âre╚Öte rata general─â a muta╚Ťiilor (2). ÔÇô Din fr. mutateur.
MUT─éT├ôR, -O├üRE, mut─âtori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Reg.) Care se poate mi╚Öca, care se mut─â dintr-un loc ├«n altul. 2. S. f. Plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare, veninoas─â, din familia cucurbitaceelor, cu r─âd─âcina groas─â, c─ârnoas─â, cu flori albe-g─âlbui ╚Öi cu fructele ├«n form─â de boabe ro╚Öii (Bryonia dioica). ÔÇô Muta + suf. -─âtor.
MUTAT├ôR, mutatoare, s. n. Aparat sau instala╚Ťie pentru transformarea energiei electromagnetice de o anumit─â form─â ├«n energie electromagnetic─â de alt─â form─â. ÔÇô Din fr. mutateur.
MUT─éT├ôR, -O├üRE, mut─âtori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Reg.) Care se poate mi╚Öca, care se mut─â dintr-un loc ├«n altul. 2. S. f. Plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare, veninoas─â, din familia cucurbitaceelor, cu r─âd─âcina groas─â, c─ârnoas─â, cu flori albe-g─âlbui ╚Öi cu fructele ├«n form─â de boabe ro╚Öii (Bryonia dioica). ÔÇô Muta + suf. -─âtor.
MUTAT├ôR, mutatoare, s. n. Aparat care transform─â un curent alternativ ├«n curent continuu sau invers, care schimb─â frecven╚Ťa sau faza unui curent alternativ sau schimb─â tensiunea unui curent continuu.
MUT─éT├ôR, -O├üRE, mut─âtori, -oare, adj. (Rar) Care se mut─â dintr-un loc ├«n altul; (despre p─âs─âri) migrator, c─âl─âtor. Mii ╚Öi mii de p─âs─ârele mut─âtoare se-ntorc acuma din ╚Ť─ârile cele calde. MARIAN, O. I 1 ÔÖŽ (Substantivat, f.) St├«n─â provizorie (al─âturi de st├«na cea mare), care poate fi mutat─â u╚Öor dintr-un loc ├«n altul.
mutatór s. n., pl. mutatoáre
mutătór adj. m., pl. mutătóri; f. sg. și pl. mutătoáre
mutatór s. n., pl. mutatoáre
mutătór adj. m., pl. mutătóri; f. sg. și pl. mutătoáre
MUT─éT├ôR adj. v. c─âl─âtor, contagios, infec╚Ťios, migrator, molipsitor.
MUTAT├ôR s.n. 1. Aparat care transform─â un curent alternativ ├«n curent continuu sau invers; schimb─âtor de faz─â sau de frecven╚Ť─â pentru un curent alternativ; schimb─âtor de tensiune pentru un curent continuu. 2. (Biol.) Gen─â care m─âre╚Öte rata de muta╚Ťie a altor gene. [Cf. fr. mutateur, germ. Mutator].
MUTAT├ôR s. n. 1. aparat, dispozitiv care transform─â un curent alternativ ├«n curent continuu sau invers; schimb─âtor de faz─â sau de frecven╚Ť─â pentru un curent alternativ; schimb─âtor de tensiune pentru un curent continuu. 2. (biol.) gen─â capabil─â s─â sporeasc─â frecven╚Ťa muta╚Ťiilor la alte gene. (< fr. mutateur)
MUTATÓR ~oáre n. Aparat pentru transformarea curentului alternativ în curent continuu și invers. /<fr. mutateur
mutător adj. v. CĂLĂTOR. CONTAGIOS. INFECȚIOS. MIGRATOR. MOLIPSITOR.

Mutator dex online | sinonim

Mutator definitie

Intrare: mut─âtor
mut─âtor adjectiv
Intrare: mutator
mutator substantiv neutru